DNA a descins la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Corupţie!

La început de campanie electorală, zdrăngănitul cheilor de la cătuşe s-a auzit, din nou, în municipiul de pe Săsar. DNA  a descins la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Procurorii anticorupţie au început percheziţiile la sediul instituţiei şi la mai multe locuinţe din oraş. Vizaţi au fost de la început directorul Gheorghe Robescu şi contabila muzeului. Există suspiciuni de acte de corupţie, s-a arătat în primul comunicat al DNA.

Vestea a căzut ca o bombă în mediile politice şi culturale ale oraşului, deşi prin târg se vorbea de mai multe luni că la muzeul de Etnografie se întâmplă lucruri necurate. După ce veştiile au trecut, lumea a uitat de bârfe şi s-a concentrat pe campania electorală şi alegerile din decembrie.

Istoria scurtă a muzeului are câteva momente ce trebuie reamintite pentru a putea înţelege situaţia.

La începutul anilor 2000, Muzeul Judeţean Maramureş, o instituţie mamut ce cuprindea tot ce înseamnă, în momentul de faţă, muzeu din Baia Mare. Actualul muzeu de Artă, cel de Etnografie şi cel de Istorie erau secţii ale marelui muzeu. În această formulă bugetul alocat de Consiliul Judeţean era neîndestulător. Secţia de Artă, în special, suferea de o lipsă acută de bani. Nu existau nici măcar radiere şi foi A4. Nu se puteau face achiziţii şi investiţii, angajaţii sufereau de frig şi aveau salarii mizere. Aşa că s-a pus problema împărţirii Muzeului Judeţean în trei entităţi distincte. A fost o bătălie dură între consilieri şi cei care au dorit o intrare în normalitate. În această dispută politicienii au avut cel mai greu cuvânt. Nu are rost să mai amintim tâmpeniile care s-a spus atunci, cert este că s-a produs mişcarea de împărţire după modelul muzeelor din Europa, din care doream să facem parte.

Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă şi Muzeul de Etnografie au devenit instituţii cu personalitate juridică.

A fost şi o victorie a unei părţi a presei, cea care a susţinut modernizarea şi europenizarea muzeului maramureşean. Mai ales că ultimul director al marelui muzeu, Grigore Man, şi contabila şefă a acestuia au fost implicaţi într-un caz de delapidare de fonduri din bugetul instituţiei.

Circa 11 miliarde de lei au dispărut din bugetul muzeului sau, altfel spus, din bugetul judeţului.

Pentru noile muzee s-au dat concursuri şi cel de Artă şi de Istorie au avut rezultate fără probleme. Directorii au fost instalaţi la sfârşit de an 2006, iar de atunci au condus bine instituţiile. În momentul de faţă sunt două muzee importante, muzee care au crescut foarte mult şi au devenit puncte de reper în viaţa culturală a nordului ţării şi nu numai.

Dar la Etnografie lucrurile nu au stat la fel de simplu.

La concurs au participat actualul director, Gheorghe Robescu şi doamna Rodica Pop, sora lui Livia Sima, la vremea aceea cu funcţii importante în judeţ şi la nivel naţional.

Robescu a câştigat concursul, unul cu scandal, şi a putut fi numit pe post deoarece Rodica Pop a contestat concursul. Toată povestea a durat vreun an de zile, după care Robescu a devenit director cu acte în regulă. Trebuie menţionat că cei doi au avut sprijin politic.

Nimeni nu se gândea atunci că blândul Robescu, un personaj cunoscut în mediul artistic, fotograf interesant, va ajunge la judecata procurorilor anticorupţie.

Acum lucrurile au derapat, iar Robescu este acuzat de acte de corupţie.

Contabila de acum a muzeului are o istorioară la fel de interesantă.

Pe vremea lui Grigore Man şi al celebrului jaf de 11 miliarde, după proces şi termene disputate, s-a dispus recuperarea prejudiciului. Între timp, Man a decedat, la fel şi contabila şefă de atunci. Iar a treia persoană care a fost găsită şi pusă să plătească este actuala contabilă de la muzeul de Etnografie. Ea a fost doar contabilă la muzeul mare. Cei trei au avut de plătit suma, fiecare o treime. În acest context este interesant cum a ajuns, din nou, în poziţia de a gestiona bani publici.

Vă prezentăm mai jos ultimul comunicat al DNA din care reiese o parte a acuzaţiilor.

„În completarea  din data de 15 noiembrie 2016, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele: Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Cluj, Biroul teritorial Baia Mare au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 15 noiembrie 2016, a inculpaţilor: Robescu - Pop Gheorghe - Vasile şi Petrică Doina, director al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, respectiv contabil în cadrul aceleiaşi instituţii, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut, pentru sine sau pentru altul, un folos necuvenit, în formă continuată.

În ordonanţele procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt: În cursul anului 2015, în contextul efectuării unor reabilitări la unele obiective din cadrul Muzeului de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare, inculpatul Robescu - Pop Gheorghe – Vasile, în calitate de director al acestei instituţii şi ordonator de credite, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, a dispus achitarea sumei de 68.108 lei către o firmă care prestase lucrările respective, în condiţiile în care o parte din aceste cheltuieli erau nejustificate.

Plata efectivă a lucrărilor a fost efectuată de inculpata Petrică Doina, în calitate de contabil şef şi responsabilă cu controlul financiar preventiv, în condiţiile în care, în cuprinsul procesului verbal de recepţie, se menţiona neefectuarea lucrărilor de consolidare, izolaţie şi protejare împotriva incendiilor la unele acoperişuri, aspecte cunoscute de ambii inculpaţi.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaţii Robescu - Pop Gheorghe - Vasile şi Petrică Doina, trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori sunt chemaţi,

b) să informeze de îndată organul judiciar cu privire la schimbarea locuinţei,

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi,

d) să nu depăşească limita teritorială a României, decât cu încuviinţarea prealabilă a organelor judiciare,

e) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menţionate în ordonanţa de dispunere a controlului judiciar,

f) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.

Inculpaţilor Robescu - Pop Gheorghe - Vasile şi Petrică Doina li s-a atras atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Inculpaţilor Robescu - Pop Gheorghe - Vasile şi Petrică Doina li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se arată în comunicatul DNA.

Este adevărat?

Poveşti şi zvonuri că se întâmplă ceva la muzeu circulă de mai mult timp. Mai ales că a avut loc un control al Curţii de Conturi ce a scos la iveală multe neajunsuri.

Se pare că în poveste sunt implicaţi mulţi şi multe.

Încercăm să creionăm o parte din aceste lucruri auzite, fără a avea o confirmare oficială că este aşa.

Este adevărat că există persoane angajate la muzeu pe un post bun, fără a avea studiile necesare (superioare) şi încasau salarii bune fără a veni măcar la serviciu?

Este adevărat că Robescu şi contabila luau avans la salariu (circa 300 de milioane de lei pe un an), iar la ziua de salariu mai încasau o dată suma?

Este adevărat că există o persoană care ar fi fost în străinătate cu un telefon de serviciu de pe care a vorbit foarte mult şi instituţia a avut de plătit o sumă ameţitoare?

Este adevărat că se făceau achiziţii de lucruri, aşa-zise de patrimoniu, de la haine, la obiecte pe sume foarte mari, mult mai mari decât realitatea? Că multe astfel de achiziţii s-au făcut de la importante personaje din zona culturală?

Este adevărat că în decursul anilor multe lucrări de reabilitare la Muzeu au fost realizate pe criterii politice, cu firme abonate?

Este adevărat că o lucrare de reabilitare s-a făcut cu o firmă cu dedicaţie, fără a se face toate lucrările, dar banii au fost încasaţi?

Este adevărat că un fost angajat al muzeului, plecat într-o ţară europeană cu soţia, de mai bine de doi ani, este trecut în continuare pe statul de plată al instituţiei şi salariul aferent ar fi încasat de cineva?

Este adevărat că ar fi implicaţi şi o seamă de oameni cu diverse funcţii prin administraţie?

Întrebări fără răspuns, deocamdată!

Cine conduce?