Din Maramureș … cu gratitudine

„Historia”, prestigioasa revistă de gen, de talie națională, publică în numărul său din luna aprilie 2021, articolul colaboratorului nostru, dr. Ilie Gherheș, despre furca de tors sau cujălca.

Prin acest gest, revista rezonează cu Maramureșul, aducându-i un beneficiu de imagine județului, în general, lumii muzeelor mara­mureșene și chiar revistei noastre, căci respectivul subiect, într-o formă mult mai amplă și mai elaborată, a fost găzduit și de către paginile publicației noastre.
Prietenii noștri de la Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș ne-au sesizat și ne-au rugat să găzduim mul­țumirile lor aduse revistei na­ționale pentru minunata pro­mo­vare de care au beneficiat, transmițând o reverență sinceră și gânduri alese de recunoștință.
Într-o casetă aparte, revista bu­cureșteană publică o fotografie reprezentativă cu clădirea pavilio­nară a Muzeului, precum și datele esențiale care definesc identitatea culturală, etno-istorică a instituției, cu cele patru zone etnografice: Maramureșul istoric, Chioar, Lă­puș și Codru.
Notă: Rămânând în același re­gistru al recunoștinței, deși se spune că această floare este tot mai rară, dar iată că pe Dealul Florilor din Baia Mare mai răsare, cei de la Muzeul Satului ne semnalează că, în revista trimestrială „Historia special” (martie 2021), este publicat un articol cultural amplu des­pre bisericile de lemn din Maramureș.
Sub sem­nătura de mare greutate jur­nalistică a doamnei Alice Falcan, cu titlul „Întoarcerea la simplitate. Bisericile de lemn din Mara­mureș” sunt enumerate cele opt biserici UNESCO, incluse în cadrul programului național „Circuitul bisericilor de lemn din Maramureș”. Subliniindu-se im­por­tanța lor locală, dar și universală, autoarea trage un semnal de alarmă despre starea lor precară de conservare, numindu-le pe cele opt nestemate spiritual-religioase, cu numele lor de consacrare: Desești, Bârsana, Poienile Izei, Ieud - Deal, Budești - Josani, Șurdești, Plopiș și Rogoz.