Diarium Academicum Septentrionis (XXIII)

·        22 octombrie 2009. Ca rezultat al vizitei întreprinse la Kremnica (Slovacia), unde se găsește cel mai mare Muzeu de monede și medalii din Europa, dr. Teodor Ardelean a formulat o Scrisoare-document pe care a expediat-o Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. În Scrisoare sunt menționate date istorice despre minerit și metalurgie în regiunea Baia Mare, capacitățile speciale de afinare, medaliile turnate etc. și se formulează propunerea ca, în partea dezafectată din Sediul BNR Baia Mare, să fie amenajat un Muzeu similar celui din Slovacia. Documentele au fost înaintate pe filiera Sucursala BNR Baia Mare (director ec. Gheorghe Brânzei). Despre această inițiativă a fost informată și conducerea Universității de Vest „Vasile Goldiș” Arad.

·         13 noiembrie 1950. Scrisoare expediată din Cluj de acad. Emil Pop către botanistul maramureșean Artur Coman la Vișeul de Sus, prin care îi solicită informații despre mlaștinile: Tăul Băiței din Munții Maramureșului (comuna Poienile de sub Munte), Dumbrava (Dragomirești) și Puzdra din Munții Rodnei (Borșa).

·        18 octombrie 2022. A plecat la Domnul unul dintre cei mai mari literați ai culturii române din ultimele decenii, academicianul Eugen Simion, Membru corespondent al Academiei Române din 9 martie 1991, Membru titular din 12 martie 1992, Președinte (16 ianuarie 1998 – 5 aprilie 2006), președinte interimar (15 octombrie 1997 – 16 ianuarie 1998) și vicepreședinte (1 februarie 1994 – 16 ianuarie 1998) al Academiei Române; președinte al Secției de filologie și literatură (din 2001). S-a născut la 25 mai 1933 la Chiojdeanca, în județul Prahova, a urmat cursurile liceale la Ploiești și universitare la București. Profesori: Tudor Vianu, Al. Rosetti, Iorgu Iordan, Șerban Cioculescu. Cadru didactic universitar. A colaborat cu principalele reviste literare. A predat și la Ecole Normale Superioare din Paris. Din iunie 2006, a devenit director al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. A scris peste 30 de cărți originale în domeniu. A inițiat și coordonat mai multe proiecte fundamentale ale Academiei Române, printre care „Dicționarul General al Literaturii Române” (7 volume), a reluat vechiul proiect al lui Constantin Noica de facsimilare a manuscriselor lui Mihai Eminescu și colecția „Opere fundamentale” din peste o sută de autori. Gratulat cu multe onoruri academice și culturale. A ținut pe umeri, s-ar putea spune, câțiva zeci de ani, ca un Al Doilea Atlas (alături de Nicolae Manolescu) „halta” criticii și istoriei literare românești, înălțată spre absoluturi de George Călinescu și Eugen Lovinescu. Împreună cu acad. Maya Simionescu, a organizat Simpozionul Internațional „Penser l’Europe”, 18 ediții, reunind eminențe academice de pe tot continentul. Prin plecarea sa, lasă o moștenire uriașă, bine închegată și articulată, dar și cu un mare gol, dacă ne gândim „la câte ar fi putut să mai fie”!

·        9-10 iunie 2009. În organizarea Universității de Nord Baia Mare, în colaborare cu Inspectoratele Județene de Învățământ Maramureș și Satu Mare, s-au desfășurat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” „Colocviile didactice”, cu prezența excepțională a academicianului Eugen Simion. Expuneri, prezentări de modele, analize, sinteze, propuneri, rapoarte de lucru etc., așezate toate la intersecția bunelor practici metodice și pedagogice ce au menirea să optimizeze studiul limbii și literaturii române la vârsta școlară. Inițiatori: prof. univ. dr. George Achim și prof. Valentina Todoran, inspector școlar. Cu anvergura-i cunoscută, acad. Eugen Simion a punctat de fiecare dată expresiv și decisiv, într-o pedagogie a pedagogilor, împărtășindu-și ca într-un nou jurnal atitudinile axiologice și hermeneutice. Cu această ocazie, în pauzele manifestării, acad. E. Simion a vizitat toate structurile funcționale ale Bibliotecii, interesându-se de modul în care este oferită cultura cărții în cea mai modernă bibliotecă din România. La întâlnirea cu directorul, dr. Teodor Ardelean, cei doi au hotărât să întărească relațiile de colaborare.

·        2 iulie 2009. Așa după cum conveniseră la întâlnirile din 9-10 iunie de la Baia Mare, acad. Eugen Simion și dr. Teodor Ardelean se întâlnesc într-o atmosferă de lucru la sediul Fundației Naționale pentru Știință și Artă, inițiată și condusă de domnul acad. E. Simion. Au fost discutate proiecte în lucru și analizate realizările editoriale notabile ale acestei structuri a Academiei Române, Biblioteca băimăreană fiind receptivă la a achiziționa din producțiile tipografice ale Fundației, care a livrat pieții de carte serii de autor unice, în ținute grafice și tipografice excelente, demne și de rafturile pentru studioși, dar și pentru bibliofili. Cu această ocazie, cei doi intelectuali și-au făcut cadou producțiile personale recente de carte, acad. Eugen Simion fiind interesat de lucrarea Limba română și cultivarea ei în preocupările ASTREI, proaspăt ieșită de sub tipar la Editura Limes din Cluj-Napoca.

·        16 aprilie 2009. Marele om de cultură maramureșean Valentin Băințan (născut la 21 decembrie 1924 în Borlești, Satu Mare), fost manager la mai multe instituții de cultură, autor a zeci de cărți, mare dirijor de coruri, primul Cetățean de Onoare al municipiului Baia Mare a fost înmormântat printr-o slujbă de pomenire la Catedrala de pe strada Vasile Lucaciu din Baia Mare și apoi în Cimitirul Ortodox din Finteușul Mare. A absolvit în 1948 Teologia Greco-Catolică și a servit această cauză „cu eroism” după 1989, dar, din păcate, a fost abandonat la apusul vieții de cei pentru care a luptat! E un adevăr greu și dur, dar nu putem să-l depășim trecându-l în neuitare! Arta corală în Maramureș, Cântec din sufletul neamului, Ardusat – vatră de cântec românesc, Martiri și mărturisitori ai Bisericii Greco-Catolice, Șișeștii părintelui Vasile Lucaciu, Laudă Neamului, Popor al lui Traian, Băsești sau Mica Romă de la poalele Codrului sunt doar câteva dintre lucrările cu care și-a împodobit viața de cercetător, un cercetător egal doar cu sine și pe care alții n-au reușit să-l ajungă decât cu privirea admirativă. A scris despre Lucaciu și George Barițiu, Adrian Păunescu și Nichita Stănescu, George Pop de Băsești și Tiberiu Brediceanu, a fost prieten apropiat al lui Gabriel Ștrempel și „îndepărtat” al lui Ioan Bianu … un spirit enciclopedic și un om total dăruit culturii. Panegiricul rostit de dr. Teodor Ardelean, ce i-a urmat la cârma Bibliotecii Județene, a cuprins toate aceste măiestrite reliefuri de existență și atitudine în fața veșniciei atotcuprinzătoare.

·        17 ianuarie 2013. Pe site-ul revistacultura.ro, Augustin Buzura postează editorialul „Cinismul istoriei” în care ideile de și despre actualitate sunt bine susținute cu argumente „împlinite” istorice. Iar o referință firească în bătălia cu „ticăloșirea” și „atacul asupra valorilor” îi este foarte la îndemână. Este cazul binecunoscut al marelui proprietar de mine Alexiu Pocol din Baia Mare, cel care și-a pardosit sufrageria cu monede de aur și a reușit să obțină aprobarea să calce pe acestea, punându-le „în dungă”. Buzura amintește în acest context ideatic și de vizitele „aici” ale lui N. Iorga și Duiliu Zamfirescu, dar și de donația unor kilograme de aur pentru Coroana Reginei Maria. Un popas istoric întărit cu fragmente de actualitate „grea”, bine brodate spre a fi bune de învățătură.