Diarium Academicum Septentrionis (XCVII)

·        14 august 1869. La Liceul Regesc Catolic din Satu Mare (azi Colegiul Național „Mihai Eminescu”) își susține examenul de maturitate elevul Ioan Slavici. La limba română și religie i-a fost profesor Petru Bran. Se va întoarce acasă prin Baia Mare, Cavnic, peste Rotunda la Strâmbu Băiuț, Măgoaja lui Pintea, Dej, Gherla, Cluj, Turda, Valea Arieșului, Abrud, Șiria. Era cel mai apropiat traseu de sufletul său încărcat de dorința cunoașterii.

·        22 august 1869. În revista „Familia”, Iosif Vulcan rememorează evenimentele de la Șomcuta Mare: „Scriitorul acestor rânduri a fost unul dintre cei care a susţinut ca adunarea de anul acesta să se ţină la Şomcuta. Cu plăcere mărturisesc că nu ne-am înşelat în aşteptările noastre. Încă din preziua adunării pe străzile comunei româneşti Şomcuta, unduia o mulţime de oaspeţi adunaţi din toate părţile Sălajului, şi din Comitatele Satu Mare, Maramureş, Dăbâca şi din alte locuri din Transilvania. O bucurie sinceră a cuprins întregul public adunat în acea zi, când au aflat că binemeritatul bărbat domnul George Bariţiu a sosit la Şomcuta pentru a participa şi domnia sa la adunare. Între oaspeţii de vază puturăm saluta şi pe domnişoara Constanţa Dunca, venită din depărtare anume să participe la această serbare naţională”.

·        28 august 1869. În „Gazeta Transilvaniei” a lui George Barițiu se scrie despre Adunarea generală ASTRA de la Șomcuta Mare: „Nici într-un loc nu s-a primit adunarea generală cu atâta simpatie, cu atâta dragoste, cu atâta splendoare, ca în districtul Cetății de Piatră”.

·        8 septembrie 1869. „Gazeta Transilvaniei”, nr. 66/1869 își informează cititorii că, în cadrul activităților ocazionate de Adunarea Generală a ASTREI de la Șomcuta Mare, „binecuvântată” de prezența lui George Barițiu și de minunatele sale discursuri de îmbărbătare națională, s-a strâns suma de 160 de florini pentru Monumentul proiectat a se ridica lui Andrei Mureșanu.

·        15 septembrie 1869. În Ședința Societății Academice Române, Alexandru Roman a prezentat „oral” starea bibliotecii. În protocolul ședinței se arată, la punctul 170: „D-l Roman raportează verbal că a cercetat împreună cu d-l Papiu biblioteca Academiei și a aflat cea mai bună ordine înregistrarea a 153 de opere ce compun astăzi biblioteca”.

·        27 septembrie 1869. O nouă epistolă este expediată din Paris de Ioan A. Lapedatu către Francisc Hossu Longin, din care cităm: „Românii trebuie să rămână cerbicoși în aspirațiile lor – să prospereze cu energie cătră țintă să se sacrifice, să sacrifice și iar să sacrifice... până și viața. Junimea să nu înceteze niciodată de a fi daco-românistă, că trebuie să crească nutrită de sucul acestei idei, să se întărească întrupând-o în ei; astfel ideea va trebui să se realizeze! De altfel aceasta e numai o chestiune de timp și cei care nu cred în Daco-România, nu sunt fiii secolului nostru și nu merită să fie!”.

·        29 septembrie 1869. Alexandru Roman obține de la Mihail Kogălniceanu câte 30 de exemplare din toate cărțile școlare și din toate legile tipărite, pentru a fi distribuite în Transilvania și Ungaria, în încercarea de a răspândi și unifica terminologia administrativă, școlară și judecătorească. Despre aceasta îl informează într-o scrisoare pe Ioan Micu Moldovan (Vezi George Bariț și contemporanii săi, volumul V, Editura Minerva, București, pp. 77-78).

·        6 octombrie 1869. Scrisoarea lui Alexandru Roman prin care cere sprijin financiar și moral lui Barițiu pleacă din Sebeș. Cere detalii și despre „vorbirea cu Kogălniceanu” (n.n. – care a sprijinit cu bani mișcarea de eliberare națională a românilor din Transilvania, inclusiv ziarul „Federațiunea”).

·        26 octombrie 1869. În „Familia” din Pesta, An V, nr. 43, Iosif Vulcan amintește despre Societatea de lectură a Junimei române de la Preparandia orădeană, punctând metodic: „Pe acel timp studiam și eu la Oradea și țin minte și acum ce bucurie simțirăm noi, studenții, aflând că în urma stăruinței noastre se numi de conducător mult iubitul și stimatul Sfura”. Dimitrie Sfura, dascălul lui Iosif Vulcan, s-a născut la 28 iulie 1833 în Vezendiu (Sătmar). A urmat Școala primară la Carei, Gimnaziul la Beiuș, liceul la Oradea și teologia la Seminarul Tinerimii Române Unite din același oraș. A fost numit profesor la Preparandie, prefect de studii la Seminar și inspector școlar. Printre sprijinitorii Societății de lectură îl găsim pe George Pop de Băsești. A repausat mult prea devreme, la 7 noiembrie 1858. La circa un deceniu de la moartea sa, revista „Familia” i-a închinat un număr, în care Iosif Vulcan a adăugat patru poeme, la creația antumă (16 poezii), încorporate în cel de-al doilea Almanah al Societății de lectură Diorile Bihorului.

·        9 noiembrie 1869. Mitropolitul greco-catolic de la Blaj, Ioan Vancea de Buteasa (cu origini maramureșene, din Oncești, continuate în Buteasa din Țara Chioarului) pleacă la Roma, însoțit de secretarul mitropolitan dr. Victor Mihalyi de Apșa pentru a participa la Conciliul Ecumenic Vatican I. Cu acest prilej, mitropolitul ardelean a săvârșit prima liturghie greco-catolică în limba română în Catedrala Sfântul Petru, în fața corpului episcopal din lumea întreagă.