Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. Pâinea noastră cea de toate zilele (I)
Întrebare: Deseori, nu numai în timpul banalelor șuete, revine în discuție starea de confort a indivizilor și din care nu prea lipsește tema banilor. Care ar fi indicatorul care ar descrie mai aproape de așteptare răspunsul cuvenit?
Răspuns: Ar fi indicatorul: puterea de cumpărare. Aceasta se definește a fi: capacitate de plată a unității bănești sau a populației prin cantitatea de mărfuri și de servicii care poate fi obținută în schimbul unei unități bănești (putere de cumpărare a banilor) sau care poate fi plătită de populație (putere de cumpărare a populației).
Î.: Mai multe instituții și profesioniști se preocupă de a furniza date care să releve puterea de cumpărare. Un loc aparte în țara noastră îl are Institutul Național de Statistică, dar nu numai.
R.: Oamenii pentru a ști să se situeze personal în mediul privat sau în societate efectuează comparații. Se compară cu cunoscuți, cu ce știu despre țară, iar mai nou cu Europa sau aiurea în lume. În funcție de ce află își exprimă nemulțumirea, condamnă politicienii, șefii, sau își iau lumea în cap. Comparații, pe baza unor date recente, arată că România și în domeniul puterii de cumpărare se situează pe locul obișnuit, printre ultimii. Potrivit unui studiu care analizează câți bani au cetățenii pentru cheltuieli și economii într-un an, noi ne aflăm pe locul 32 din 42 de țări. Astfel, România asigură o medie de 5.881 de euro pe cap de locuitor, după Polonia și Ungaria. Mai rău din acest punct de vedere este în Ucraina.
Î.: O analiză care ar oglindi situația puterii de cumpărare pe județe ar fi binevenită.
R.: Primele 10 județe în ordine descrescătoare sunt: București (10.452), Timiș (7.564), Cluj (7.457), Ilfov (7.312), Brașov (7.079), Sibiu (6.994), Hunedoara (6.336), Arad (6.308), Argeș (6.230) și Prahova (6.152). Cifrele reprezintă puterea de cumpărare per capita în €, în 2019. Din cifre rezultă că cei mai avuți dintre săraci sunt bucureștenii, cu venituri de peste 10.000 de euro pe an. Altfel zis, în medie, un bucureștean are cu aproape 80 la sută mai mulți bani decât românii din restul țării. Ce-i drept, puterea de cumpărare a bucureștenilor, cei mai bogați români, reprezintă doar 70 la sută din puterea de cumpărare a europenilor.
În prezent, Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii de dezvoltare ai țării, unde puterea de cumpărare este cu cel puțin 20% peste media pe țară.