Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
Dialoguri virtuale. După treizeci de ani
Întrebare: În serialele anterioare s-au prezentat Regiunile de dezvoltare, comparând situaţia acestora cu judeţul Maramureş, pentru a ne oferi posibilitatea situării reale a judeţului nostru în comparaţie cu alte regiuni, dar şi cu celelalte judeţe din Regiunea de Dezvoltare Nord – Vest?!
Răspuns: Am considerat că ar fi un demers necesar pentru cei care doresc, pe baza de statistici oficiale, să critice în sens pozitiv şi negativ adevărul despre Maramureş. Se cunoaşte că am intrat în deceniul nouă al secolului trecut cu mare handicap faţă de alte judeţe din ţară.
Î: Care era handicapul general şi cel special al Maramureşului?
R: Handicapul general, specific întregii ţări, a fost decapitarea în anul 1990 a conducerilor întreprinderilor economice, afirmându-se că cei care conduceau la acea vreme întreprinderile şi instituţiile sunt de sorginte comunistă (ce altceva puteau să fie?), acuzate fiind de incompetenţă managerială şi de minciună (chiar aşa să fi fost în totalitate?).
Referitor la Maramureş, avea un specific similar doar câtorva judeţe din ţară, (Caraş – Severin, Olt), unde economia era bazată pe exploatarea resurselor naturale şi prelucrarea primară acestora. Pe aici, pe acolo apărând într-o pondere nesemnificativă şi alte întreprinderi care, în general, ofereau locuri de muncă femeilor.
Î: Ce ajutor şi dacă a primit vreun ajutor Maramureşul, de la guvern, întrucât a fost judeţul care, timp de decenii, a asigurat aurul şi alte metale neferoase economiei interne şi exportului României?
R: La începutul anilor ’90 s-a întocmit pentru două judeţe, Maramureş şi Caraş – Severin, analize SWOT, care au sugerat că pentru Maramureş mineritul nu are nici un viitor, drept consecinţă subvenţiile pentru acest sector se stingeau încet, încet (măsură logică într-o economie de piaţă), însă cu consecinţe sociale dureroase. Reeducarea forţei de muncă şi orientarea spre alte sectoare de activitate (care au apărut peste decenii) nu a fost pe măsura cerinţelor zilnice a oamenilor, care s-a văzut pentru maramureşeni prin pribegie în alte zări.