Dezvelirea bustului lui Dumitru Fărcaş, un eveniment autentic de patriotism, cultură și tradiție

În preajma Zilei Micii Uniri, groșenii și-au dat mâna într-un eveniment autentic, o veritabilă lecție de patriotism, recunoștință, cultură și tradiție, care va rămâne mult timp în memoria și sufletul celor prezenți și, de ce nu, în istoria locului: dezvelirea bustului maestrului Dumitru Fărcaș.

O poveste atribuită lui Geo Bogza spune că: „pe vremea când Dumnezeu umbla cu Sfântul Petru pe pământ, într-o noapte ploioasă, au ajuns la marginea unui sat și abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Câini mari s-au repezit să-i sfâșie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc întrebând: «Cine bate?». «Oameni buni!». Atunci, omul, potolind câinii, i-a poftit în casă, unde nevasta și copiii abia se treziseră din somn, și a început a da porunci, dar cu blândețe. «Mario, ia mai pune câteva vreascuri pe foc. Tudore, dă fuga la fântână după o ciutură de apă proaspătă. Ilenuța, ia vezi de o oliță cu lapte proaspăt». Și le-a dat să se spele și să se șteargă cu ștergare albe și i-au ospătat și i-au dus să doarmă într-o odaie în care mirosea a gutuie și busuioc. A doua zi dimineața, iar le-a dat să se spele, i-a ospătat și le-a pus în traistă niște mere cum nu mai văzuseră și le-a urat drum bun. Și cum au ieșit din sat, Sfântul Petru a început să se roage de Dumnezeu: «Doamne, fă ceva pentru oamenii ăștia, că tare ne-au primit frumos!». «Ce-ai vrea să fac Sfinte Petre, c-ai văzut că aveau de toate». «Doamne, fă ceva ca să-și vadă măcar o dată sufletul!» «Să-și vadă sufletul spui Petre?». «Da, Doamne, să-și poată vedea sufletul, așa cum vedem noi plopul cel de-acolo!». «Bine, Sfinte Petre, a răspuns Dumnezeu, privind gânditor la satul din vale». Iar după o vreme, în neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu”. Parafrazând această poveste, și gro­șenii au avut norocul de a-și vedea sufletul, pentru că Dumnezeu a trimis în mijlocul lor Oameni ca Dumitru Fărcaș, un artist complet, un român și un groșean autentic. Tocmai de aceea, comunitatea - din mijlocul căreia cel mai mare taragotist român, Dumitru Fărcaș, a dus în toată lumea inegalabilul cântec românesc - în frunte cu primarul Florin Boltea au vrut să arate că dragostea, respectul și prețuirea trec dincolo de moarte.
Manifestările dedicate dezvelirii bustului maestrului Dumitru Făr­caș au avut loc în preajma Micii Uniri și s-au ridicat întru totul la înălțimea prestigiului marelui artist. Bustul, operă în bronz a sculptorului Ioan Marchiş din Baia Mare, a fost amplasat pe platoul din faţa Primăriei comunei Groşi, astfel că această locație a fost cea aleasă și pentru organizarea evenimentului, programat, cum nu se putea mai bine, pentru duminică, 23 ianuarie. Manifestările organizate de Consiliul Local şi Primăria Groși Baia Mare, împreună cu Fundația „Dumitru Fărcaș”, au întrunit toate elementele care formează fibra spirituală a groșenilor: credință, tradiție, patriotism, ospitalitate, cultură și emoție sufletească. Gazda și prezentatorul eve­ni­men­tului a fost părintele Virgil Jicărean, groșean prin adopție. Evenimentul a debutat cu intonarea Imnului de stat, moment în care, participanții, îmbrăcați în mare majoritate în frumoasele costume populare, purtând la piept cocarde tricolore oferite de Primărie și steaguri tricolore, au fost copleșiți de emoție.
După dezvelirea bustului, a urmat Slujba de sfințire, săvârșită de un sobor de preoți, în frunte cu Prea­sfințitul Părinte Episcop Iustin, care, la finalul slujbei, a spus: „Astăzi suntem aici împreună ca să-i aducem prinos de recunoștință. Îi mulțumim pentru tot ce a făcut, ne închinăm în faţa lui, venerându-l şi aducându-i acest puțin prinos, care este un semn al neuitării şi al nobleței celor de la Groși, al groşenilor şi al celor care l-au cunoscut şi din partea Bisericii o veșnică pomenire, neuitare şi promovare a valorilor, a personalităților. Biserica este instituția care nu poate fi decuplată de la promovarea valorilor, a identității, a culturii, a credinței, a folclorului, a limbii. Biserica este singura şi ultima frontieră care ne ajută să mergem mai departe şi să ne păstrăm filonul identitar, credința şi cultura noastră românească”.
Au luat apoi cuvântul actorul Dorel Vişan, profesorul Grigore Leşe, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, soţia artistului Elena Fărcaş, fostul prefect Anton Rohian, fiu al satului, fiica maestrului Fărcaș, Andreea, primarul Florin Boltea, care a spus că „Dumitru Fărcaş a fost şi va rămâne în inimile noastre un simbol al auten­ticității de groşean şi român, iar bustul acesta este dovada vie şi eternă că noi, groşenii, l-am preţuit şi l-am iubit aşa cum el ne-a iubit în cursul vieţii”.
A urmat un alt moment emoțio­nant, depunerea de coroane în sunetul taragoturilor venite din toată Transilvania ca să-i aducă un sincer omagiu pe cele mai frumoase sunete pe care le-a iubit şi le-a ridicat din pieptul şi inima sa în genială nemurire, rămase pentru eternitate.

Manifestarea a fost onorată de artiști din întreaga Transilvanie: Ansamblul Folcloric „Mărțișorul” al Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaş” din Cluj-Napoca, înființat de maestrul Dumitru Fărcaş în 1962, dirijat acum de consăteanul său, maestrul acordeonist Dorel Rohian, împreună cu mai tânărul său coleg Tudor Căucean, actorul Dorel Vişan, profesorul lăpuşean Grigore Leşe, taragotistul Adrian Neamţu din Sibiu, cel mai bun taragotist al României, în acest moment, demn urmaș al lui Dumitru Fărcaş, taragotistul Gheorghe Radu din Cluj-Napoca, taragotistul şi interpretul vocal Ioan Sas din Sighetu Marmaţiei, taragotiştii Cristian Tot Pati şi Ionel Sabo din Satu Mare, Dănuţ Goia din Cluj-Napoca, groșeanul Dumitru Dobrican, Silviu Ponoran, primarul din Zlatna, Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, împreună cu directorul Iuliana Maria Dragoș, ansamblu la care şi-a început cariera artistică marele taragotist încă aproape de la în­­fiin­­­țarea lui şi la care a învățat, autodidact, cântatul la taragot sculptorul Ioan Marchiș etc. Nu puteau lipsi soția și fiica marelui taragotist, dar nici personalități ale culturii și vieții politice din zonă.

Nu doar manifestările au fost de poveste, ci și vremea, care a alternat ninsoarea cu soarele. Și, pentru ca emoția să fie și mai puternică, la final toți participanții s-au prins în Hora Unirii.