Dezmățul pe bani publici descoperit de Curtea de Conturi

Salarii umflate, angajați care efectiv nu au făcut nimic, plăți nelegale, parfumuri, covrigi și banane cumpărate din bani publici, lucrări fictive decontate de Stat. Sunt doar câteva dintre cazurile șocante de dezmăț pe bani publici descoperite de Curtea de Conturi și „prinse” în ultimul raport public al instituției. Potrivit documentului, a fost efectuat audit la 3.620 de instituţii publice şi companii de Stat și au fost constatate prejudicii de 268 milioane de lei. Curtea de Conturi a sesizat autoritățile de cercetare penală în 39 de cazuri, printre care achiziţii fictive prin falsificarea documentelor, sustragerea unor sume plătite de cetăţeni în contul impozitelor şi taxelor locale, retragerea de sume din trezorerie mai mari decât cele care trebuiau achitate conform statelor de plată, dar şi însuşirea în interes personal de fonduri publice din bugetele unor şcoli.

268 de milioane de lei. Adică aproape 60 de milioane de Euro. Aceasta este suma fabuloasă la care se ridică prejudiciile descoperite de Curtea de Conturi în instituțiile publice verificate anul trecut. Documentul publicat recent scoate la iveală o serie de cazuri și situații de-a dreptul hilare. În urma verificărilor, Curtea a sesizat organele de cer­cetare penală în 39 de cazuri, printre care achiziţii fictive prin falsificarea documentelor, sustragerea unor sume plătite de cetăţeni în contul impozitelor şi taxelor locale, retragerea de sume din trezorerie mai mari decât cele care trebuiau achitate conform statelor de plată, dar şi însuşirea în interes personal de fonduri publice din bugetele unor şcoli.

O situație șocantă a fost descoperită la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică Bucu­reşti (ICI). Pe lângă faptul că di­rectorul general și-a umflat salariul nelegal, în perioada 2015-2017, cu 102.000 lei, Curtea de Conturi a descoperit că angajații acestei instituţii au confundat bugetul public cu propriul portofel, decontând din bani publici parfumuri, bere, pâine, covrigi etc.: „De asemenea, în perioada 2015-2017 au fost efectuate cheltuieli de protocol care nu au fost fundamentate, în sensul evidențierii modului în care acestea urmau să contribuie în mod direct la îmbunătățirea activității Institutului, respectiv la realizarea veniturilor acestuia, în fapt reprezentând, printre altele, cheltuieli cu băuturi alcoolice, parfumuri, produse alimentare achizi­țio­nate zilnic (covrigi, pizza, iaurt, banane, pâine, bere, ba chiar și meniul zilei), cu consecința prejudicierii bugetului Institutului cu suma de 19,53 mii lei”, se arată în raport.

Dacă tot vorbim de salariile func­ționarilor publici, Curtea de Conturi a descoperit că există angajanţi care sunt plătiți să... nu facă nimic: „Entitatea a angajat și efectuat, în cazul a două persoane încadrate la Departamentul/Direcția pentru strategii guvernamentale - Serviciul politici de cooperare cu mediul asociativ, cheltuieli nelegale în sumă de 217 mii lei, reprezentând salarii și datorii asimilate, fără documente legale din care să reiasă faptul că au fost implicate în desfășurarea unor activități și, totodată, să justifice contraprestația muncii în cadrul structurii. Persoanele nu au fost consemnate în condica de prezență, în pontaje și nu au fost întocmite rapoarte de evaluare a perfor­man­țelor individuale ale acestora”.
Pe lângă faptul că avem puțini bani pentru autostrăzi și drumuri națio­nale, bugetele sunt „ciopârțite” de penalități cauzate de neplata facturilor la termen. Curtea de Conturi a descoperit că la Compania Națio­nală de Administrare a Infrastructurii Rutiere au fost achitate pe­na­lități și cheltuieli de judecată în sumă de 70 mii lei de la bugetul de Stat, pentru nerespectarea terme­nelor de plată în relațiile contractuale cu terții, din culpa exclusivă a unor salariați ai CNAIR SA.

O altă situație tragi-comică a fost descoperită la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), care a cheltuit 85 mii lei pentru a amenaja un spaţiu verde, în luna decembrie 2018, pentru unul din sediile MAE. Amenajare a fost efectuată în contextul preluării de către România a Pre­şedinţiei Consiliului UE, pentru „a conferi locului o bună vizibilitate în faţa partenerilor europeni cu ocazia diferitelor întâlniri ce urmau a se desfăşura în acel sediu”.
Totuşi, având în vedere că nu au fost condiţii climatice propice pentru ca vegetaţia plantată să reziste şi să germineze, la o lună după înche­ie­rea asigurării Preşedinţiei Consiliu­lui UE de către România, veri­fi­carea pe teren a scos în evidenţă că aspectul spaţiului în cauză era, dimpotrivă, unul neîngrijit. Vorba cântecului: „Ce-a fost verde, s-a uscat…”.

Curtea de Conturi a analizat și gradul de acces al populației la serviciile de sănătate. Pe plan național, unui post de medic îi revin 928 de locuitori. Numai că, în mediul rural situația este mai gravă, iar raportul amintește județul nostru pe lista neagră a zonelor în care cetățenii din sate nu au acces la servicii sanitare: „Au existat o serie de județe care, în perioada analizată, 2014-2017, în mediul rural nu au avut personal medical și unități sanitare publice – cabinete medicale, policlinici, centre medicale (spre ex.: Covasna, Mara­mureș și Sibiu)”.

Un alt caz din județul nostru amintit în raport este legat de sediul jude­țean al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații: „În anul 2018, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comu­ni­cații a derulat procedura de achiziție a două spații destinate a fi sediile oficiilor județene din Maramureș și Suceava. În primul caz, prin această procedură a fost achiziționat un spațiu cu un preț de 930 mii lei, fără a se urmări realizarea obiectivului de utilizare cu eficiență, eficacitate și economi­citate a fondurilor pu­blice. Astfel, în urma evaluării efectuate de un eva­luator, achiziția s-a realizat la limita inferioară a suprafeței utile pre­văzută în Nota de fundamentare, dar la o valoare aflată la limita supe­rioară. Această situație a fost gene­rată de prevederile Procedurii ope­­ra­­ționale pentru cumpărarea imobilelor de natura terenurilor și clădirilor, care nu stabilește obligații pentru persoanele responsabile de achizițio­narea imobilului de a obține și alte oferte de pe piața imobiliară, acceptând doar ofertele depuse la entitate.
Celălalt spațiu a fost achiziționat cu un preț de 875 mii lei, dat fiind că imobilul achi­ziționat nu îndeplinea condițiile de funcționare, respectiv racordarea/alimentarea la/cu utilități (ex.: energie electrică, gaze naturale, apă-canal, alte facilități, după caz), așa cum au fost stabilite în caietul de sarcini, ci aceste condiții au fost îndeplinite prin soluții alternative, care nu au fost precizate explicit. Referitor la cerința din caietul de sarcini, referitoare la existența unui garaj atașat investiției s-a constatat că acesta există, dar este amenajat provizoriu (acesta este de tip container și poate fi relocat), compus din cadre metalice sudate și pereți din lambriu, învelitoarea fiind din tablă”.

Alt exemplu de risipă de bani pu­blici este plata unor lucrări sau bunuri inexistente. Curtea de Conturi exemplifică: „La UAT Săcălă­şeni, județul Maramureș, nu au fost regăsite în teren unele articole de deviz înscrise în situația de plată, anexă la factură. Diferențele constatate sunt cauzate de nerespectarea prevederilor actelor normative care reglementează modul de urmărire și de recepționare a lucrărilor de investiții”.
Deşi se tot plâng că nu sunt bani de pensii, funcționarii publici dimi­nuează bugetul pensiilor cu plăți nelegale. În urma controlului efectuat la Casa Națională de Pensii, Curtea de Conturi a descoperit plăți nelegale în sumă de 501 mii lei, reprezentând pensii anticipate, anti­cipate parțial, de invaliditate gradul I, II și III și pensii de urmaș încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii, care au reali­zat concomitent și venituri pro­venite din situații pentru care asigurarea este obligatorie.

O situație similară s-a înregistrat și la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) care a acordat plăți necuvenite, reprezentând indemnizații de șomaj și venituri de completare acordate unor beneficiari de drepturi din bugetul asigurărilor pentru șomaj, care au realizat concomitent și veni­turi incompatibile cu drepturile primite din acest buget, cum ar fi: 815 mii lei, întrucât beneficiarii au realizat și venituri declarate de angajatori din contracte individuale de muncă; 662 mii lei, deoarece beneficiarii au realizat și venituri din activități autorizate mai mari decât indicatorul social de referință, în sumă de 500 lei/lunar; 59 mii lei, reprezentând 30% din indemnizația de șomaj acordată pentru șomerii angajați care nu figurează în decla­rațiile lunare depuse de angajatori etc.
Și pentru că anul financiar verificat, 2018, a fost Anul Centenarului Marii Uniri, Raportul Curții de Conturi ne răspunde indirect la întrebarea de ce nu am avut parte de promovarea cuvenită în acest an important? Numai că răspunsul e sec și frustrant: pentru că banii s-au cheltuit aiurea. „Secretariatul (Secretariatul General al Guvernului) a efectuat cheltuieli în sumă de 175 mii lei din fondurile alocate pentru Promovarea imaginii și intereselor românești peste hotare în contextul Anului Centenarului Marii Unirii de la 1918 fără a exista certitudinea eficienței și eficacității utilizării acestora, întrucât acțiunile de promovare nu au fost cuprinse în cadrul unor proiecte definite la nivelul SGG ca obiective stabilite a fi realizate și fără o analiză prea­labilă care să asigure utilizarea fondurilor publice în condiții de eficiență și eficacitate”.

Nici banii alocați de Ministerul Culturii pentru proiecte culturale nu s-au cheltuit mai eficient:
„- un proiect cultural a fost finanțat cu suma de 90 mii lei din Fondul pentru nevoi culturale de urgență, în condițiile în care evenimentul cultural desfășurat a fost inclus într-un alt proiect cultural în va­loare de 4.000 mii lei, care a fost finanțat din fonduri nerambursabile;
- proiectul «Gala Poeziei Române Contemporane, ediția a VIII-a» a beneficiat, în decursul unui an, de o finanțare dublă în cadrul proiec­telor prioritare, prima finanțare fiind de 20 mii lei, iar cea de-a doua finanțare fiind de 52 mii lei;
- au fost finanțate din Fondul cultural de urgență proiecte culturale, fără a se justifica caracterul de urgență al evenimentelor culturale prevăzute în proiect (cererile de finanțare pentru proiecte culturale au fost depuse la Registratura MCIN cu suficient timp înainte de data evenimentului, astfel încât caracterul de urgență al proiectului cultural nu se justifică);
- proiectele culturale au fost fi­nanțate fără ca sumele nerambursabile aprobate pentru acestea să fi fost fundamentate pe baza solicitărilor depuse de beneficiarii de proiecte culturale, prioritare sau de urgență, prin cererile de finanțare. S-a constatat că nu în toate cazurile sumele din cererile de finanțare ale beneficiarilor au fost aprobate și acordate în cuantumul solicitat, cu consecința de a nu se mai desfășura evenimentul cultural din cadrul proiectului, întrucât solicitantul nu deține suficiente resurse financiare pentru acope­rirea tuturor categoriilor de cheltuieli prevăzute în bugetul înscris din cererea de finanțare nerambur­sabilă;
- unele proiecte culturale au fost finanțate cu sume considerabil mai mari de la o ediție la alta, fără ca aceste majorări să fi fost justificate la momentul depunerii cererilor de finanțare sau la momentul analizei și aprobării finanțării”.

Hair-styliști la Ministerul Culturii

Auditul financiar asupra contului anual de execuție a bugetului de Stat pentru anul 2018 a scos la iveală faptul că 14 persoane, printre care chiar hair-styliști, au fost detașate în Ministerul Culturii, de la societăți comerciale, cu încălcarea legii. Aceste persoane au primit salarii de aproape trei ori mai mari, față de cât prevede grila de salarizare din Ministerul Culturii, raportată la Legea 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri pu­blice.
Sindicatul „Culturalia”, care reprezintă interesele angajaților din cadrul Ministerului Culturii și pe cele ale direcțiilor județene pentru cultură, face publice o serie de nereguli grave care s-au petrecut în cadrul instituției, atestate de raportul oficial al Curții de Conturi a României.
Persoanele detașate din societăți comerciale au ocupat funcții de consilieri în cadrul Ministerului Culturii, pe salarii cuprinse între 6.600 și 13.500 de lei brut/lună. Asta în condițiile în care remunerația maximă prevăzută de grilele de salarizare era de aproximativ 5.000 de lei brut/lună.
„Sunt nereguli foarte mari descoperite chiar de Curtea de Conturi, în urma controlului realizat în 2019. Din păcate, ministerul le-a ascuns sub preș, așa că noi le facem publice. Am înțeles de abia acum de ce Ministerul Culturii nu a avut bani să plătească drepturile salariale cuvenite. Banii au mers la persoane din mediul privat, detașate pe salarii uriașe. Este o bătaie de joc, pe banii cetățenilor!”, a declarat Ana Marin, președintele Sindicatului Angajaților din Ministerul Culturii – „Culturalia”.