DEZBATEREA GAZETEI: Roşia Montana, între plus şi minus

Ing. Vasile SOFRONI

Demersurile pentru exploatarea Roşia Montana au început în anul 1996. Volumul activităţii ce se prevede a se realiza timp de 17 ani este uriaş la experienţa din ţara noastră. Perimetrul exploatării a fost extins la 42,3 kilometri pătraţi, în urmă rămân: patru munţi raşi şi un iaz de decantare de 367 ha străjuit de un baraj înalt de 180 de metri.Afacerea va scoate cantităţi însemnate: 300 de tone de aur şi 1.480 de tone de argint şi metale şi nemetale rare şi foarte rare, asociate, precum: arsen, cobalt, crom, galiu, germaniu, titan, vanadiu, folosite în tehnologia de vârf. Natural Resources Holdings a realizat dintr-o listă de 439 de zăcăminte de aur ce conţin fiecare peste un milion de uncii Troy (o uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame) raportul „Clasamentul minelor şi depozitelor de aur 2012”.

Zăcământul de la Roşia Montana se situează pe locul 17 în top 50 mondial al zăcămintelor neexploatate, după resursele în sit, din punct de vedere al conţinutului în uncii Troy, fiind evaluat la 18,5 milioane de uncii de aur, adică la 575,35 tone.

După cum se spune, se va practica una din cele mai bune tehnologii listate în cadrul Directiva Europeană a Deşeurilor 21/2006, cu privire la cele mai bune practici din industrie BREF, document elaborat de Comisia Europeană. În acest context, gradul de recuperare a metalului, între ce se extrage şi ce conţine zăcământul, este de numai 52%, inferior oricărei tehnologii aplicate în trecut.

RMGC a venit în teritoriu în anul 1996 şi şi-a însuşit zicala românească „câinii latră, dar caravana trece” şi au auzit sloganul „nu ne vindem ţara, ci o dăm gratuit”. În această perioadă, societatea civilă a devenit mai conştientă de drepturile şi efectele manifestărilor ei.

Tehnologia cu cianură se foloseşte pentru 90% din aurul obţinut în întreaga lume în ultimii 100 de ani. Este folosită în Uniunea Europeană: Finlanda, Spania, Suedia etc.

Lucrarea cuprinzătoare şi de referinţă în domeniu „Tehnologii speciale şi neconvenţionale pentru extragerea rocilor şi a substanţelor minerale utile”, editată în anul 2003, deci după accidentul din extravilanul satului Bozânta Mare din ianuarie 2000, autor prof. univ. dr. ing. Dumitru Fodor, membru al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, în prezent: profesor la Universitatea din Petroşani, preşedintele Comitetului Naţional Minier Român şi membru activ al Comitetului Mondial Minier, prezintă extensiv „Solubilizarea metalelor preţioase cu soluţii cianice”.

Unii alarmişti, fără nici un temei, de fapt, au atras atenţia că iazul ar fi un uriaş depozit de otravă în aer liber. RMGC a ales metoda INCO, metodă sigură şi verificată la nivel mondial în ultimii 30 de ani, care aduce concentraţia de cianură din steril la limita permisă de UE. Limita permisă în UE la descărcarea în iazul de decantare este cea mai mică din lume: RMGC va descărca o concentraţie comparabilă cu concentraţia naturală a cianurii în cafea, spre exemplu.

Confirmarea siguranţei este susţinută şi de realitatea de la fostul iaz Meda din Baia Mare:

- format începând cu anul 1936 numai din steril rezultat în urma prelucrării minereurilor aurifere prin cianuraţie, până în anul 1972

- fiind inactiv până în anul 1999 când a început prelucrarea, a fost loc de plajă pentru unele tinere băimărene.

Ultimul strigăt contra exploatării aparţine unui europarlamentar român pentru că urmează a se folosi zilnic 20 de tone de azotat de amoniu ca exploziv pentru derocare; este de mirare că nu a cerut să se meargă în Comuna Primitivă.

Previziuni post-exploatare

Iluzia promovată precum că zona Roşia Montana, prin atracţia turistică, va asigura comunităţii un nivel decent de trai, este nerealistă. A ne uita la localitatea Caraorman din Delta Dunării, zonă excepţională de atracţie turistică, dar şi cu sărăcia lucie a localnicilor.Actual, în urma exploatării, avem imaginea ireală a unui mare crater selenar în trepte şi un depozit de otravă, accentuând negativ intervenţia acţiunii umane în degradarea iremediabilă a naturii. Dar intervenţia umană poate avea şi multiple oportunităţi în ameliorarea mediului natural peisagistic şi economic.

Pentru a cunoaşte şi promova oportunităţile existente în urma exploatării, se impune de pe acum a forma un colectiv de lucru, similar celui care s-a constituit la acumularea lacului Bicaz, care să ofere soluţii, să întocmească şi să implementeze o strategie de dezvoltare economică a zonei pe termen lung.

RMGC va depune, într-un cont special constituit, (fond de garanţie) întreaga sumă estimată pentru lucrări de reabilitare şi monitorizare, estimate actual la 135 milioane USD.

Punctual propun câteva obiective:

- pământul din descopertă, pe cât posibil, a se halda separat pentru a fi repus pe bermele carierei ca pământ vegetal ameliorat pentru culturi

- alternative la culturile tradiţionale, cum sunt culturile de alun (din varietăţile utilizate în industria alimentară şi a dulciurilor) şi trufele

- arbuşti adaptaţi locului

- torcretarea taluzului treptelor cu sol nutritiv şi seminţe de lucernă

- infrastructura utilizată pe timpul exploatării, a fi adaptată şi pentru a fi folosită ulterior exploatării

- acoperirea iazului cu panouri solare pentru producerea energiei verzi

- alte acţiuni ameliorative.

Făcând un pas peste ani, la terminarea exploatării Roşia Montana, prognoza actuală ne sugerează existenţa unei amenajări peisagistice cu potenţial productiv superior în ambientul unui uriaş amfiteatru natural verde şi a unei oglinzi impresionante de captare a energiei solare, devenind cu certitudine o zonă submontană de atracţie turistică şi la iniţierea altor activităţi de agrement.

Realizarea exploatării Roşia Montana, va încuraja pornirea unor exploatări la zi în arealul Maramureşului, din perimetrele aurifere cunoscute cu potenţial, cum sunt: Breiner-Băiuţ, Toroiaga -Borşa şi eventual Bolduţ-Cavnic.

Observaţii asupra condiţiilor tehnice de exploatare a zăcământului aurifer Roşia Montana

Nicolae TEREMTUŞ

Inginerul băimărean Marin Bivolaru a fost cercetător la ICPM Baia Mare, inventator cu 17 brevete de invenţie şi inovaţie, oficial al statului de pe poziţia de secretar de stat, a fost parlamentar, a condus Comisia Harghita-Covasna, în cazul conflictului de la începutul anilor ’90, dar, înainte de toate, este un român care vrea tot binele din lume ţării sale.

Este primul oficial al statului care ne-a explicat, cu multe amănunte, ce s-a întâmplat cu economia aceste ţări, mai ales pe zona minerit, metalurgie. În materialele apărute în GAZETA, domnul Bivolaru trage semnale de alarmă, atenţionează, propune.

În cazul Roşia Montana, inginerul băimărean oferă o soluţie de bun simţ. Compania care operează în Apuseni doreşte să folosească o metodă simplă. Scoate minereul şi îl trece prin cianurare. De aici, consumul mare de cianură şi imensul iaz. Bivolaru spune că trebuie folosită metoda clasică, adică, minereul este trecut prin flotaţie şi preparare, obţinându-se un concentrat care este trecut prin cianurare. O metodă folosită şi în Baia Mare.

Specialistul băimărean a fost invitat să expună în cadrul Comisiei parlamentare Roşia Montana poziţia domniei sale. Are un material amplu în care prezintă aceste metode, cu avantaje şi dezavantaje. Iar despre Iazul care ar urma să fie ridicat, Bivolaru trage un semnal de alarmă.

În anii ’60, un iaz similar a produs un accident mare. Acolo, barajul de aproximativ 180 de metri, ca cel prognozat de RMGC, a avut probleme la bază din cauza structurii rocilor, neadecvată pentru un baraj de asemenea înălţime. Bivolaru spune că şi în Apuseni avem cam aceeaşi structură geologică.

GAZETA de Maramureş a extras din materialul inginerului băimărean o parte interesantă şi probabil vom reveni cu alte opinii.

Dincolo de aceste poziţii, noi credem că jocurile sunt făcute, iar proiectul Roşia Montana va intra în execuţie pe varianta celor din Apuseni. Restul, comisie, audieri sunt, probabil, un exerciţiu de imagine al politicienilor care au promis rezolvarea acestui proiect. 

„După dezastrul de la exploatarea zăcământului aurifer CERTEJ, când un iaz de decantare s-a rupt, şi unde au murit 98 de oameni şi o localitate a fost acoperită de noroi, ROMÂNIA, care exploata mai multe zăcăminte de metale neferoase complexe şi aurifere, văzând efectele avariei de la CERTEJ, a decis să aplice următoarea strategie în exploatarea zăcămintelor aurifere şi nu numai: construcţia iazurilor de decantare s-a căutat a fi amplasate cât mai departe de zonele locuite, uneori sterilul se transporta pe mulţi kilometri. Ţinând cont că din practică exista o anumită frecvenţă a avariilor la iazurile de decantare, din 10 iazuri la 3 iazuri au fost diverse avarii pe parcursul exploatării, unele minore, dar altele destul de serioase.

De exemplu, avaria de la iazul de pe CISLA - Baia Borşa, unde impurităţile au ajuns în Tisa, pe porţiunea Ukrainei. Avariile sunt consecinţa unor evenimente greu de anticipat, care de regulă sunt consecinţa unor abateri de la disciplina tehnologică, sau a unor evenimente meteo sau de altă natură, dar dacă avaria se produce la un iaz cu cianuri provenite de la exploatările zăcămintelor aurifere, efectele sunt cât se poate de agravante.

Dacă s-ar fi aplicat schema tehnologică propusă la Roşia Montana, la toate exploatările zăcămintelor aurifere ar fi însemnat că la fiecare exploatare auriferă să utilizăm cianuri la tratarea directă a minereului şi să avem câte un iaz de decantare cu cianuri la fiecare exploatare, cu riscurile aferente.

Consider că extragerea aurului trebuie să se facă în două etape; în prima, minereul să fie tratat printr-o flotare clasică cu xantaţi, unde se obţine un concentrat aurifer. Realizarea instalaţiei de flotare să fie lângă exploatarea minieră, urmând ca în etapa a doua concentratele aurifere să fie colectate la o instalaţie de cianuraţie, comună pentru toate exploatările aurifere din patrulaterul din Apuseni.

Aşa s-a lucrat în Baia Mare: Flotaţia Săsar, unde prin tratare cu cianuri aurul se solubiliza, urmând să se precipite cu zinc, şi se obţine un produs aurifer destinat metalurgiei.

Acest procedeu are avantajele: 

a) consumul de cianuri se reduce de cca. 10 -15 ori faţă de tehnologia cu cianuraţie directă a minereului  

b) toate concentratele aurifere de la toate exploatările aurifere s-au concentrat la o singură instalaţie de cianuraţie şi unde procesul se încheie cu un singur iaz de decantare dotat cu o staţie de epurare cu hipoclorit de sodiu.

Avantajul ar fi că în loc să avem de administrat şi epurat o multitudine de iazuri cu cianuri, fiecare cu riscul său, problema s-a redus la un singur iaz, mult mai uşor de administrat, şi astfel se reduce substanţial riscul apariţiei unor avarii majore. Acest sistem a fost aplicat până la închiderea exploatărilor miniere, inclusiv la Roşia Montana.

Acest procedeu are avantajul că reduce de 10 - 15 ori consumul de cianuri, ştiind că în cazul cianurării direct a minereului, cea mai mare cantitate de cianuri rămâne cantonat în steril. fără să contribuie la procesul de solubilizare.

Pentru a se înţelege diferenţele între cele două metode:

a) procedeul RMGC la capacitatea proiectată consumă cca. 13.000 tone cianură de potasiu/ an. Ca o paranteză, toate ţările din cadrul UE consumă maxim 1000 tone cianură/an.

b) tehnologia în două etape, flotare –cianurare, duce la un consum de cianuri de 500-700 tone cianuri pe an. Diferenţele sunt evidente.

Este clar că tehnologia propusă de RMGC are ca obiectiv de a extrage cât mai mult aur într-un timp cât mai scurt. Menţionez că varianta de exploatare RMGC era cunoscută cu mult timp înainte, dar s-a evitat tocmai datorită consecinţelor unor avarii majore. Exploatarea de la Certej utiliza o variantă a acestei tehnologii, cu consecinţele amintite anterior.

Dacă am face o repartizare a raportului: ASPECT ECONOMIC ŞI RISC ECOLOGIC MAJOR, vom observa că avantajele economice sunt dirijate în majoritate spre RMGC, în timp ce riscurile ecologice rămân în exclusivitatea statului român.

În Munţii Apuseni este un patrulater cu latura de 150 km, unde sunt cantonate aproape toate zăcămintele aurifere din zonă, chiar şi Roşia Montana. Astfel, zăcămintele de la Certej-Săcăramb, Buciumi, Ruda Brad - Criscior, Baia de Arieş care sunt deja concesionate de investitori şi se află în diferite faze de obţinere a licenţei de exploatare. Exploatarea Certej a primit şi avizul de mediu, dar ulterior a fost retras. Toţi investitorii de la aceste obiective stau cu ochii pe Roşia Montana, şi în funcţie de cum se tranşează problema, vor solicita acelaşi lucru de la instituţiile statului şi normal nu vor fi motive de refuz. Să ne imaginăm că se aprobă varianta RMGC, cu cianurare directă a minereurilor cu consumul maxim de cianuri. Pe o suprafaţă cu o rază de maxim cca. 40 km, în afara RMGC, vom avea cel puţin încă trei-patru exploatări de anvergura RMGC (după unele studii geologice zăcământul Certej - Săcăramb este mai bogat decât Roşia Montana).

Un calcul estimativ arată că în acest spaţiu restrâns vom ajunge la un consum de cca. 40.000-50.000 tone cianuri/an”, se arată în materialul semnat de ing. Marin Bivolaru, fost secretar de stat la departamentul Mine-Metalurgie, la începutul anilor ’90.