Dezbaterea GAZETEI: candidații la funcția de președinte a CJ Maramureș, față în față

Dezbaterea de idei și proiecte este o cutumă democratică care ar trebui să însoțească orice campanie electorală, din respect pentru cetățenii chemați la urne, care, văzând candidații față în față, pot analiza, critica și, mai apoi, alege. Tocmai de aceea, GAZETA de Maramureș le-a propus o dezbatere, în scris, celor patru politicieni care și-au anunțat până acum candidatura la Consiliul Județean Maramureș: Ionel Bogdan, Romeo Dobocan, Vlad Emanuel Duruș și Gabriel Zetea. doar trei au acceptat provocarea lansată de noi, Ionel Bogdan refuzând acest format. Vă prezentăm mai jos, în ordine alfabetică, răspunsurile lor
integrale, la cele 7 întrebări în care am încercat să sintetizăm proiecte, idei, dar și valori și principii pe care maramureșenii le așteaptă de la cei care își doresc să conducă administrația județeană.

Reporter: Ce proiect/acțiune/reușită vă ilustrează cel mai bine capacitatea și calitatea de lider?
Romeo Dobocan: Am ales o implicare politică după 20 de ani de me­dia, un domeniu care te călește, dar, mai ales, îți oferă satisfacția de a lucra cu oameni din toate categoriile. În televiziune ești mereu sub presiunea timpului și a nevoii de a reac­ționa rapid. Asta te face să gândești repede și să decizi, de multe ori, sub presiune. Cea mai faină experiență pe care ți-o oferă media este lucrul în echipă. Am avut șansa să conduc echipe și să creez echipe. La 21 de ani am fost ales de colegi, deși eram cel mai tânăr dintr-o echipă de peste 30 de persoane, să-i reprezint la negocierile contractului colectiv. La 28 de ani am devenit redactorul-șef al celui mai important cotidian - „Glasul Maramureșului”, apoi director departamental la AXA TV. În 2010, Dumitru (Dim) Mariș mi-a oferit șansa să construiesc un proiect de la zero, televiziunea eMM. Nimeni nu ne dădea nicio șansă, pentru că închegasem, alături de Dim și Meda Muntean, o echipă foarte tâ­nără. La mai puțin de un an de la înființare, eram un brand ca trust de presă și reper al calității și echidis­tanței editoriale. Performanțele se fac în echipă și asta doresc să construiesc și la nivel administrativ. Îmi doresc oameni profesioniști, cu vizi­une, ca în cel mai scurt timp Consi­liul Județean Maramureș să devină reper de bună guvernare. Care să nu aibă un lider în persoana mea, ci să aibă ca lider o echipă.

Vlad Emanuel Duruș: Nu am căutat să fiu un lider în sensul larg cunoscut, dar ceea ce fac și cum fac mă recomandă ca un lider recunoscut de ceilalți. Dacă mă refer la profesia mea sau în activitatea de deputat, proiectele și acțiunile mele sunt menite să schimbe viața oamenilor în bine și de cele mai multe ori trebuie să lucrez în echipă, să negociez în Parlament, fiindcă fac parte dintr-un grup parlamentar care reprezintă 10% din totalul deputaților. Altfel, vă pot spune că am fost ales în Parlamentul României la 26 de ani și am fost ales vicepreședinte al Camerei Deputaților. Cel mai tânăr din istoria celor 30 de ani de democrație. Dar nu asta e cel mai important. Important e ca de pe urma activității să rezulte lucruri bune pentru oameni. De asta sunt preocupat.
Gabriel Zetea: Capacitatea de lider a unui om politic sau a unui om ca-
re lucrează în administrație  se pro­bează în situații limită, în situații de criză, așa cum s-a întâmplat în Ro­mânia în ultimele 5 luni. Măsurile pe care am reușit să le promovăm în județul Maramureș pentru preîntâmpinarea răspândirii noului coro­na­virus arată că administrația ju­- de­țeană pe care am condus-o în ultimii 4 ani a fost pregătită. Am reușit cu curaj să luăm atunci când a fost nevoie, măsuri care au dus la rezultatele bune pe care le înregistrează încă județul Maramureș în ceea ce privește numărul de infectări, îm­bolnăviri sau internări cu Covid-19. Am fost primul județ din România care, la propunerea mea, a introdus restricțiile de circulație în interiorul județului, accesul diferențiat al persoanelor din categorii de risc la ma­gazinele alimentare sau la farmacii, am fost printre primele județe care am introdus obligativitatea purtării măștii, mult înaintea ordonanțelor militare sau ale recomandărilor introduse de către Guvern. Am demonstrat că putem avea curaj, îndrăz­- neală, și că putem fi cu un pas înaintea autorităților centrale.

Reporter: Care este acuza/repro­șul/critica care vi se aduce cel mai des și cum o demontați?

Romeo Dobocan: Că sunt prea co­rect și acord prea multă credibilitate oamenilor, din prima clipă. Nu vreau să o demontez pentru că nu vreau să mă schimb. Voi continua să aplic prezumția că orice om este de bună-credință. Cred că vine de la structura mea profesională. Sunt absolvent de Drept și licențiat în domeniu de 19 ani. Lungimea drumului pe care merg cu cineva depinde de seriozitatea, implicarea, respectul pentru lege, eficiența și responsabilitatea sa.

Vlad Emanuel Duruș: N-am cunoș­tință de ceva anume, concret, dar am fost sesizat că nu am făcut senzație ca parlamentar. Așa e. Dacă îți faci treaba, nu ești foarte vizibil. Dacă înjuri, dacă faci propuneri populiste și jignești alți colegi, ai șanse mari să fii vedetă, așa cum sunt destui în Parlament. Nu pot face la fel. Eu am activitate în comisii, la grupul parlamentar, și lucrurile astea nu-ți con­feră vizibilitate.
Apoi, ni se reproșează tuturor din USR cum că am fi oameni ai Se­curității. Or, USR este singurul partid parlamentar care are prevăzut în Statut faptul că nu poți să fii membru USR dacă ai avut sau ai legături cu Securitatea.
Gabriel Zetea: Am fost criticat în ultimii ani de zile pentru loialitatea pe care am avut-o pentru liderii temporari ai PSD, fie că am fost susținător a lui Adrian Năstase, fie a lui Mircea Geoană, fie apropiat de Victor Ponta sau Liviu Dragnea, fie de Viorica Dăncilă sau Marcel Ciolacu. În ultimii ani, cariera mea politică s-a împletit și cu cea administrativă, iar, din păcate, în trecut, în România, rezultatele în fruntea unei instituții a administrației publice locale erau strâns legate și de influența pe care o avea la un moment dat un județ, sau nu, în fața administrației centrale, în fața celor care decideau la București. Am pornit la drum, ca președinte a Consiliului Județean Maramureș, acum 4 ani, cu foarte mult balast în spate, fie că vorbim despre Sistemul de Management Integrat al Deșeu­rilor în județul Maramureș, un pro­iect al PNL care avea nevoie de spri­jin din partea autorităților finan­țatoare de la București; fie că vorbim despre finalizarea lucrărilor la Aeroport, precum și plata acestor lucrări; fie că vorbim despre datoriile istorice lăsate actualei administrații de către foștii președinți, în ceea ce privește, de exemplu, banii care trebuiau dați celor de la Selina. Toate aceste lucruri aveau nevoie de o rezolvare prin sprijin financiar obținut de la București. De aceea, un sprijin acordat liderilor care conduceau la acel moment un Guvern a fost esen­țial și a fost mijlocul prin care am reușit să salvez situația financiară a județului Maramureș. Dar rămân în continuare un luptător pentru des­centralizare. România, Maramure­șul, nu pot să progreseze cu adevărat decât în urma descentralizării puterii administrative către autoritățile locale și în primul rând a resursei financiare. Trebuie să uităm de vre­mea în care cei de la București decid direcționarea banilor către un județ sau altul, iar Maramureșul trebuie să-și obțină dreptul de a-și determina propria soartă.

Reporter: Dacă veți fi ales preșe­dinte, cum veți rezolva concret:
- Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Maramureș
- Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri
- Crearea de locuri de muncă/ Atra­gerea de investitori
- Susținerea producătorilor locali/ Agri­cultură
- Promovarea culturii și turismului
- Problema migrației forței de mun­că?

Romeo Dobocan:

- Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Maramureș

Din păcate, în acest proiect suntem în era îngropatului de bani publici într-un deal care se surpă, fără a avea garanția fermă a proiectantului că soluția tehnică pentru stabilizarea versantului este viabilă. Finalizarea SMID este o prioritate pentru mine. Voi cere proiectantului și constructorului garanții ferme în ceea ce pri­vește soluția tehnică impusă. În lipsa acestora se impune, după efectuarea unor studii de cost, relocarea proiectului. Nu sunt de acord ca județul să investească 100 de milioane de lei, cât este azi valoarea CMID de la Sârbi-Fărcașa, ca să constatăm, peste 2-3 ani, că zona de celule va fi îngro­pată de pământ, pe „Dealul Urniturii”, cum se numește locul în care se construiește Centrul de management. Îmi doresc să profităm de noul exercițiu financiar european, care va crește considerabil bugetul pe me­diu. Consider necesară o updatare a proiectului, prin care să se asigure un grad mai mare de reciclare, în paralel cu obținerea de energie din materialele nereciclabile. Creșterea gradului de reciclare se va face în două faze: a) la sursă (în prima fază în Baia Mare), prin introducerea unui sistem de colectare cu card pentru gunoiul amestecat și pentru gunoiul biologic; b) la depozit, prin înmul­țirea metodelor de sortare. Energia se poate obține prin cogenerarea ga­zului (rezultat în urma fermentării anaerobe), în energie electrică și termică.

- Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri

Investițiile în infrastructura rutieră sunt un punct important în programul meu. Vizez finanțare pe două direcții: POR și PNDL III. Prioritar va fi modernizarea tronsoanelor care fac legătura cu sectoarele de drum aflate în acest moment în reabilitare. Voi insista pentru investițiile pe drumurile județene: Vişeu de Jos - Bocicoiel - Bogdan Vodă (10 km); Țicău - Ulmeni - Sălsig (15 km); DN18 - Vadu Izei - Oncești - Bârsana (13 km); Baia Mare - Săcălășeni - Coaș (11 km); Cavnic - Băiuț - Lăpuș – Rogoz.

- Crearea de locuri de muncă/Atra­gerea de investitori

Maramureșul este singurul județ din zonă care nu dispune de un parc industrial. Propun înființarea la nivelul județului, cu Consiliul Județean acționar majoritar, a unei societăți, MARATEH (combinație între Mara­mureș și Tehnologic), care să gestioneze construcția unor parcuri in­dustriale și tehnologice. Este o soluție pentru atragerea unor investitori și crearea de noi locuri de mun­că, care ar stimula concurența și ar duce la ridicarea nivelului de sala­ri­zare. Legat de ultimul aspect, Mara­mureșul se situează pe unul dintre locurile codașe în privința valorii câștigului salarial mediu net. În anumite proiecte, de exemplu în cel referitor la crearea unui parc știin­țific, vor fi făcute partenere autoritatea municipală (sau alte autorități locale) și Centrul Universitar Nord.

- Susținerea producătorilor locali/ Agri­cultură

În acest domeniu vizez implicarea administrației județene pe două pa­liere. Primul ar fi construirea unui Centru de legume-fructe cu cameră cu atmosferă controlată. Centrul va fi un loc unde producătorii agricoli pot veni cu legumele pentru a fi colectate, sortate și depozitate. Un astfel de depozit propun a fi construit la Arieșu de Pădure, unde județul are în proprietate 20 ha de teren, aflate în paragină de 10 ani. Zetea vrea să construiască în acea locație o groapă temporară de gunoi. Inadmisibil, din punctul meu de vedere!
A doua propunere este constituirea unei asociații în care Consiliul Jude­țean să fie lider, care să vină cu un plan de dezvoltare și cu un proiect pentru crearea unui sistem de irigații (stații de captare și pompare, canale de aducțiune și distribuție, con­struc­ții hidrotehnice). Lunca Someșului este o zonă în care un astfel de sistem poate fi creat. Un sistem de ca­nale de irigații, empiric, a existat în zona Mireș. Sursa apei va fi râul So­meș sau pânza freatică, existând pe toată această suprafață rezerve importante în pânza freatică.

- Promovarea culturii și turismului

Crearea unor evenimente care să atragă și să rețină turiștii mai multe zile, este un pas spre a eficientiza industria locală de profil. Propun crearea unor sate de vacanță zonale, cu case tradiționale în care să se asigure cazare, dar și cu spații în care să se practice meșteșuguri tradiți­onale. Aici se vor organiza periodic brunch-uri la care să participe turiști din afara județului sau doritori din județ. Vor fi servite doar produse tradiționale, gătite după rețetele zo­nei. Aceste evenimente vor fi cu­prinse într-un program turistic al județului și se vor bucura de promovare. Prin aceste brunch-uri vor fi promovate produse gastronomice locale și artizanale neculinare.

- Problema migrației forței de muncă

Vom reuși să oprim migrația forței de muncă, atât a celei tinere cât și a celei experimentate, atunci când vom crea un mediu economic con­curenţial sănătos. Nivelul salarizării este cel care determină migrarea. Propunerea mea de a investi în parcuri industriale, tehnologice și știin­țifice va avea ca rezultat stoparea acestei migrații. Mai mult, va atrage oameni cu un nivel de pregătire extrem de ridicat.

Vlad Emanuel Duruș:

- Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Maramureș

La Fărcașa s-a făcut o investiție foar­te costisitoare. Consider că, înainte de toate, este necesar un studiu geologic al terenului, pentru a se ști în mod cert dacă proiectul a demarat prin folosirea unui amplasament greșit. În paralel, trebuie să ni se con­firme de către specialiști (români și străini) dacă e rentabil să conti­nuăm investiția acolo, dacă trebuie căutat un alt amplasament sau dacă există acolo un risc de poluare a so­lului. Aceiași experți ar trebui să ne spună ce intervenții și cheltuieli suplimentare implică înlăturarea acestui risc. Fondurile europene și guver­- namentale vor fi absolut necesare pentru rezolvarea acestei probleme.

- Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri

Pentru dezvoltarea coerentă a transportului rutier în zonele de trafic intens, precum și în zonele montane, voi atrage fonduri europene care să ofere siguranță și fluiditate în trafic, inclusiv pentru cel de marfă care tranzitează județul. Pe lângă fondurile de la Ministerul Transporturilor, voi obține fonduri pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare, prin acorduri de finanţare încheiate cu instituţiile financiare interna­ţionale. Avem nevoie, în acest sens, de specialiști, de oameni competenți, responsabili și integri. Avem nevoie de echipe specializate pe proiecte și atragerea de fonduri nerambursabile.
În general, traseele din zonele montane sunt şi trasee turistice (cum ar fi Borșa), iar faptul că aceste drumuri nu sunt modernizate suficient duce la întârzieri puternice de dezvoltare. Acolo unde spațiul permite, este nevoie de realizarea de trasee alternative, care ar sprijini traficul vehiculelor cu tracţiune animală, al utilajelor agricole sau al bicicliştilor, facilitând fluxul şi siguranța circu­lației.
Bugetele se stabilesc pe priorități și infrastructura de drumuri e una dintre prioritățile mandatului meu.

- Crearea de locuri de muncă și atragerea de investitori

Maramureșul are un potențial imens în unele domenii. Turismul e unul dintre ele. Putem fi un pol de creștere în zonă și pentru asta trebuie să stimulăm investitorii interni și externi să construiască aici. Investițiile publice și private vor dinamiza piața forței de muncă.
Pe de altă parte, finalizarea unor lucrări de infrastructură începute - cum ar fi podul peste Someș, de la Ulmeni, podul de la Seini-Pomi, Drumul Nordului, drumul județean de pe Valea Izei, DJ Baia Mare-Târgu Lăpuș-Baba, precum și a unor obiective economice (cum este Barajul Runcu, spre exemplu); construirea unei centuri a municipiului Baia Mare, cu patru benzi, modernizarea și lărgirea DN 1C Baia Mare-Dej, pe tronsonul Baia Mare-Lăpușel, Drumul Expres Baia Mare-Satu Mare etc. - implică atât crearea de locuri de muncă, cât și atragerea de investitori, care au nevoie de facilități.
Un important factor pentru a atrage investitorii îl constituie existența par­curilor industriale. Pentru aceas­ta, CJ împreună cu autoritățile locale trebuie să caute locații pentru construirea a cel puțin trei parcuri industriale în zonele Baia Mare, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus-Borșa. UAT-urile din județ vor fi solicitate să creeze condițiile necesare investitorilor locali și străini, astfel încât să existe, cel puțin zonal, capacități de producție și servicii care să ofere locuri de muncă cetățenilor.

- Susținerea producătorilor locali și a agriculturii

Producătorii locali, fermierii, rămân piloni de bază în dezvoltarea jude­țului. Ei sunt primii care trebuie sprijiniți. Avem nevoie de piețe bine organizate, unde producătorii să aibă prioritate, unde produsele să fie ținute în condiții optime, astfel încât iarna să nu înghețe, iar vara să nu se deterioreze rapid. Trebuie să avem sisteme de irigații și spații de depo­zitare cu temperatură controlată și va trebui să construim sau să sprijinim construcția unor fabrici pentru pro­cesarea produselor agricole. Un alt sprijin pe care-l putem oferi produ­cătorilor locali este în negocierea cu lanțurile de magazine pentru ca produsele locale să intre mai ușor în supermarketuri.
Grupurile de producători (în sectorul legume-fructe și zootehnic, de la Dănești, Baia Sprie, Baia Mare, Preluca Nouă) și asociațiile agricole trebuie sprijinite în promovarea pro­- duselor ecologice, a produselor agro-alimentare specifice județului. Este nevoie de structuri asociative, care să suplinească lipsa de forță de muncă și de dotare a producătorilor indivi­duali, dar și exploatarea resurselor existente la nivel județean (există suprafețe mari de pășuni și fânețe care nu se mai exploatează la ora ac­tuală). Pentru toate aceste probleme voi accesa fonduri europene care să susțină investițiile necesare.

- Promovarea culturii și turismului

Noi spunem că ne mândrim cu cultura locală, cu tradițiile, cu istoria județului. Acestea ne dau un brand, o identitate și stimă pentru strămoșii noștri. Dar toate au nevoie să fie întreținute și dezvoltate. Din păcate, nici municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației, dar nici orașele județului, nu au măcar o sală adec­vată pentru concerte, pentru repre­zentații folclorice. Este nevoie de acțiuni pentru conservarea monumentelor istorice și valorizarea im­portanței lor prin acțiuni culturale, editoriale, turistice. Împreună cu managerii culturali, cu primarii și centrele de cultură vom aplica un program cultural adevărat. De ase­menea, vom susține ideile inovatoare în domeniu, ale tinerilor care pot dinamiza viața culturală din Baia Mare și din județul Maramureș.
Turismul poate schimba fața acestui județ. Avem aceste avantaje unice. Avem graniță comună cu două țări, avem tradiții cum numai la noi sunt, avem monumente și un cadru natural de excepție. În 2020, peste un milion de români, beneficiari ai voucherelor de vacanță, își petrec o parte din concedii în țară, iar în această perioadă foarte mulți dintre noi nu călătorim în străinătate, astfel că turismul intern poate fi dinamizat. Turismul es­te legat de nivelul infrastructurii ru­tiere. Atunci când vom avea drumuri, vom avea și turism mai dezvoltat.

- Problema migrației forței de muncă

Instabilitatea politică, legislativă și fiscală, corupția și instabilitatea sistemului juridic sunt cauzate de clasa politică și duc la pierderea speranței cetățenilor că într-un viitor rezonabil lucrurile se vor rezolva. Soluția este în schimbarea vechii clase politice cu oameni ce nu au fost contaminați cu virusul comunismului. Când vom avea salarii decente, infrastructură modernă, sisteme solide de sănătate și educație, mediu nepoluat, stabilitate politică, justiție ca în țările civilizate - putem spera că nu va mai exista migrație și că unii care au plecat din țară se vor întoarce aici, unde le sunt rădăcinile.

Gabriel Zetea:

- Proiectul Sistem de Management Integrat al Deșeurilor în județul Maramureș

Am preluat, în 2016, acest proiect al CJ Maramureș într-un punct mort. Un proiect demarat de către repre­zentanții PNL, gestionat pe rând de către președinții PNL Kovacs, Man, Ciceu, și care, în 2016, dacă ar fi rămas la acel stadiu, nu s-ar mai fi realizat niciodată. Am luat acest proiect de la -1 și în urma refacerii studiilor geo, topo, a proiectului teh­nic, a licitațiilor pentru lucrările de stabilizare care trebuie realizate la Fărcașa, ca exemplu, am reuşit să fi­nalizăm proiectul în ceea ce pri­vește colectarea deșeurilor și mai avem de finalizat doar construcția Depozitului ecologic de la Sârbi-Fărcașa. Ceea ce este important să înțeleagă oamenii este că SMID în­seamnă un circuit întreg, de la colec­tarea selec­tivă a deșeurilor, la trecerea prin stația de transfer și sortare și abia apoi, la depozitarea lor într-un depozit final. Am identificat soluții europene alternative proiectului, prin care, inclusiv pe partea de depozi­tare, nu mai vorbim de platforme clasice, am reușit să aducem în ju­dețul Maramureș o instalație moder­nă, de fabricație suedeză, care se folosește în întreaga lume, cu respec­tarea tuturor condițiilor de mediu pentru înfolierea și balotarea tuturor deșeurilor, astfel încât să putem gestiona această situație fără niciun pericol la adresa sănătății cetățenilor județului Maramureș.

- Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri

În 2016 am promis maramureșenilor că prioritatea zero a CJ Maramureş va fi reabilitarea rețelei de infra­structură rutieră a județului. Județul Maramureș are o rețea de 800 de km de drumuri judeţene, dintre care între 1992 și 2016, în 24 de ani, cu pre­ședinți de dreapta ai CJ Maramureș, s-au reabilitat 50 de km. Prioritatea zero a noastră s-a materializat în identificarea unor surse de finanțare, semnarea contractelor, demararea licitațiilor, soluționarea contesta­țiilor, proiecte tehnice, ordine de începere a lucrărilor, șantiere pentru 200 de km de drum județean, cu o finanţare de peste 100 de milioane de euro din fonduri europene și guvernamentale. Astăzi vorbim de drumuri finalizate într-un mandat, sau șantiere, pe Valea Izei, Valea Ruscovei, în Țara Lăpușului, în Țara Chioarului sau Drumul Nordului, adică întreg județul. La finalul acestui mandat vom vorbi de o axă est-vest în județul Maramureș, prin care vom putea, de la intrarea în județ dinspre Sălaj, până la ieșirea înspre Suceava, să vorbim de un drum județean continuu, reabilitat la nivel european, în condiții de trafic de maximă siguranță pentru cetățeni, așa cum ar fi trebuit să se întâmple aceste lucruri în ultimii câțiva zeci de ani. Reabilitarea drumurilor județene va continua, va rămâne prioritatea noastră zero. Cel mai important proiect pe care va trebui să îl dezvoltăm împreună în următoarea perioadă, alături de administraţiile locale din Baia Mare, Recea și Tăuții Măgherăuș, îl reprezintă Centura ocolitoare a Aeroportului Mara­mureș.
- Crearea de locuri de muncă/ Atragerea de investitori

Nu sunt puține investiţii care au fost demarate în județul Maramureș în ultimii 4 ani. Am sprijinit agenții economici mici și mijlocii, dar am fost aproape și de marii investitori din județul Maramureș, pentru a crea locuri de muncă și în special locuri de muncă mai bine plătite. Dacă ar fi să vorbim despre un exemplu de bu­ne practici, aș menționa noua inves­tiție a UACE Dumbrăviţa, care se dezvoltă lângă Aeroportul Inter­național Maramureș, care înseamnă crearea a 2.000 de noi locuri de mun­că, ca urmare a unei investiții de peste 130 de milioane de Euro, cu sprijin guvernamental printr-o sche­mă de ajutor de stat de aproape 40 de milioane de Euro. Am fost proactivi, am lucrat alături de acest agent economic important al județului Ma­ra­mureș în elaborarea schemei de ajutor de stat, cu modele ungurești și poloneze, astfel încât să fim cu ade­vărat competitivi pe piața forței de muncă din Europa de Est.

- Susținerea producătorilor locali/ Agricultură

Dacă mulți ani de zile, în ceea ce privește acest subiect, s-a tot spus că CJ Maramureș nu are nicio atribuție legală în ceea ce privește agricultura, lucru adevărat, putem să spunem că în ceea ce privește promovarea produselor locale, tradiționale maramu­re­șene, ne putem descurca. Tocmai de aceea am creat o asociație spri­jinită financiar de către CJ Mara­mureș, care se numește „Bun de Maramureș”. Am dezvoltat proiecte europene prin care am reușit să învățăm bunele practici din vestul Europei în ceea ce privește promovarea produselor tradiționale locale. În acest moment, această aso­ciație are la îndemână toate pârghiile pentru ca produsele „Bun de Maramureș” să înceapă să obțină locuri speciale pe rafturile magazinelor din județ și de ce nu, din întreaga țară.
 
- Promovarea culturii și turismului

Spre deosebire de viziunea premi­erului PNL a României, Ludovic       
                     (continuare din pag. 4)
HoReCa nu reprezintă o parte importantă a economiei românești, pentru mine, ca președinte a CJ Maramureș, turismul reprezintă o prioritate a economiei județului nostru. Împreună cu asociații private, ONG-uri, agenții de turism, pensiuni, oameni de bine, am reușit în ultimii 4 ani cu adevărat să creăm evenimente marcante, care să devină o tradiţie a județului. Fie că vorbim despre „Zilele Maramureșului” sau „Crăciun în Maramureș”, evenimente la care am reușit să aducem zeci de ambasadori în județ, agenții de turism internaționale, scopul a fost întotdeauna consolidarea pe piaţa internă și internațională a „brandului Maramureș”. Am fost criticați de foarte multe ori pentru participarea la Târgurile internaționale de turism, la Târgul de Turism a României sau la evenimente ale ambasadelor României în diferite țări europene. Numai cine nu înțelege ce înseamnă promovarea poate să facă astfel de afirmații. Eu sunt absolvent a unei Facultății de Management Turistic și este evident că o să încerc în continuare să-mi pun în slujba turismului maramureșean, întreaga mea pricepere.

-    Problema migrației forței de muncă

Maramureșul este unul dintre județele din care au migrat foarte mulți oameni în ultimii 20-25 de ani. Am discutat foarte mult cu reprezentanți ai diasporei și am înțeles problemele cu care ei se confruntă, am înțeles de ce au ales să-și părăsească casele pentru a pleca la muncă în Spania, Franța, Italia, Belgia etc. Am înţeles de ce au plecat să câștige o pâine mai albă pentru familiile lor. Avem obligaţia să muncim în continuare serios, constant și eficient în fiecare administrație locală, pentru a le oferi condiții, standardele de viață pe care ei le au acolo. Avem nevoie să finalizăm proiecte de canalizări și aducțiuni de apă, să îmbunătățim rețeaua de drumuri, să reabilităm școli și grădinițe, să avem dispensare medicale și spitale dotate la standarde europene, iar apoi, strâns legat cu politicile naționale, să oferim locuri de muncă mai bine plătite. În aceste condiții, mulți dintre maramureșenii plecați peste hotare, vor reveni acasă și vom trăi din nou ca o mare familie a Maramureșului.

Reporter: Ce soluții locale ați aplica pentru gestionarea crizei Covid?

Romeo Dobocan: Atribuțiile președintelui Consiliului Județean sunt limitate, în ceea ce privește aplicarea unor soluții în criza Covid. Deciziile le ia CJSU, președintele CJ fiind vicepreședinte al acestei structuri. Ca ordonator principal de credite voi acorda suportul legal de a finanța dotarea spitalelor pentru a corespunde nevoilor ridicate de pandemie. Sunt pentru sprijinirea programelor de testare a cât mai multor persoane. Doar prin testarea în masa putem cunoaște numărul real al îmbolnăvirilor și putem izola focarele. Nu sunt de acord cu noi măsuri de izolare, care ar avea repercusiuni economice extinse.

Vlad Emanuel Duruș: Aș lua măsuri în funcție de zone, în funcție de cum evoluează lucrurile. Guvernul a greșit, fiindcă a aplicat aceleași măsuri peste tot, ori trebuia gândit totul mult mai eficient, în funcție de zone. Unde nu există cazuri, n-are sens să ții economia pe loc. Unde sunt multe cazuri - închizi toate căile de contact cu alte persoane. Apoi, aș combate teoriile conspiraționiste prin toate mijloacele mass-media.

Gabriel Zetea: Dacă am învățat în ultimele 5 luni de zile ceva în gestionarea crizei Covid-19 este că un lucru pe care trebuie să-l facem cu toții este creșterea capacității de testare a maramureșenilor. Atâta vreme cât reușim să identificăm din timp persoanele care au fost infectate cu noul coronavirus, vom putea să încetinim ritmul de răspândire în cadrul comunităților maramureșene. Am lansat la nivelul județului un program unic, ambițios, de testare a 50.000 de maramureșeni. Nu avem, din păcate, sprijin guvernamental și trebuie să ne organizăm cu resurse proprii, lucru care îngreunează extrem de mult ritmul în care putem să facem aceste teste, dar ca orice program aflat la început, suntem convinși că pe măsură ce se implementează, se va îmbunătăți. Avem astăzi trei laboratoare de biologie moleculară dotate cu aparate RT-PCR funcționale în județul Maramureș: la Spitalul de Boli Infecțioase, la Spitalul din Vișeu și la Spitalul din Sighetu Marmației, laboratoare finanțate de CJ Maramureș și în jurul acestora avem și centre de recoltare. Am lansat, de asemenea, în urma unei donații pe care am primit-o la Consiliul Județean din partea unei societăți maramureșene din zona IT, o platformă online în care maramureșenii se pot înscrie gratuit și pot fi testați voluntar.

Reporter: Un exemplu de acțiune/eveniment/experiență personală care demonstrează că sunteți un om de onoare, cu valori și principii?

Romeo Dobocan: Răspunsul are legătură tot cu activitatea mea din media, domeniul în care am activat până acum 2 ani. Am preferat să renunț la contractul de închiriere pe care-l aveam pentru spațiul de emisie, decât să accept restricțiile editoriale care favorizau din punct de vedere mediatic o anumită persoană politică. Soția mea a fost hăituită, a fost dată afară din serviciu, în încercarea de a mă controla editorial. Am mers mai departe, fără să cedez presiunilor. Am multe exemple, dar mi-ai cerut doar unul.

Vlad Emanuel Duruș: Mă consider un om integru, onest, care nu face lucrurile la întâmplare, ci urmărind în mod pragmatic o viziune a binelui. Sunt și un om de cuvânt. Am făcut o promisiune pensionarilor din grupele I și II de muncă și celor de la IPEG, că voi depune proiecte de lege pentru înlăturarea nedreptăților din sistemul de pensii în ceea ce-i privea. Așa am și făcut. Demersurile mele au avut, în final, succes.
Morala și valorile creștine îmi sunt călăuză principală în viață.

Gabriel Zetea: Am fost crescut în Seini, într-o familie în care tradițiile și valorile autentice maramureșene au fost baza educației mele. Respect educația pe care am primit-o acasă și nu aș putea să-mi încalc aceste principii pentru absolut nimic în lume. Am învățat de la tatăl meu că plata taxelor și impozitelor reprezintă un act de patriotism și am învăţat de la mama că familia și valorile creștine reprezintă lucrurile de care ai nevoie în viață pentru pacea ta sufletească interioară.

Reporter: Care este cel mai emoționant/direct mesaj pe care l-ați primit de la un maramureșean, în decursul carierei politice?

Romeo Dobocan: Vă spun unul recent, de acum câteva zile. „Avem foarte mare încredere în dumneavoastră și în valorile dumneavoastră”. Este primit de la o maramureșeancă, Iuga Măriuca, care stă în Franța. Mi-a cerut să-i trimit electronic lista pentru semnăturile de susținere. Ea și soțul doresc să semneze și să-mi trimită lista de semnături prin poștă. Au expediat deja plicul cu cele două semnături. În funcție de ce valori avem, vom acorda și votul nostru.

Vlad Emanuel Duruș: Mesajul care m-a marcat cel mai mult a venit în 2017. Alături de colegii din USR, protestam în parlament împotriva Ordonanței 13 a lui Iordache și Dragnea. În toată nebunia de acolo, s-a apropiat de noi, în lacrimi, unul dintre funcționarii din parlament și ne-a spus că se bucură nespus că, în sfârșit, cineva se opune neregulilor PSD și PNL, că în sfârșit vede opoziție reală la toată batjocura lor. Am realizat și mai bine atunci că facem bine ce facem și că acestea sunt așteptările reale ale oamenilor de la noi - să nu lăsăm baronii să schimbe legi în interes propriu și să reparăm stricăciunile făcute de ei.
Un alt exemplu: la câteva luni după ce am ajuns deputat, am reușit să aduc din străinătate, pe cheltuiala mea, 70 de paturi cu acționare prin telecomandă, pe care le-am donat persoanelor cu dizabilități. Un domn mai în vârstă, căruia i-am donat un pat, era în căruciorul cu care se deplasa, mi-a strâns mâinile și mi-a spus cu sinceritate: „Dumnezeu să te binecuvânteze!”. Sunt o persoană care vrea și căreia îi place să ajute și asta mă face să mă simt bine, mulțumit.

Gabriel Zetea: Nu o să uit niciodată când în ultimele sale zile din viață, ÎPS Justinian, la o întâlnire pe care am avut-o la Episcopia Maramureșului și Sătmarului, m-a îmbrățișat, m-a pupat pe frunte și mi-a spus în cuvinte simple, că atâta vreme cât voi ocupa o funcție de demnitate publică, singurul lucru pe care trebuie să îl am în cap și în suflet este dragostea de Maramureș.

Reporter: Într-un cuvânt, de ce să vă voteze lumea pe dvs. și de ce nu pe ceilalţi (punctual pentru fiecare contracandidat)?

 

Romeo Dobocan: Îmi doresc să fiu votat dintr-un crez al alegătorului. Prea mult timp votul a fost mereu unul „anti” ceva. Am forța necesară pentru o schimbare, am maturitatea necesară și NU sunt candidatul grupurilor de interese și exponentul baronilor. Când mi-am anunțat candidatura ca independent pentru președinția Consiliului Județean știam că primul lucru la care trebuie să renunț este orgoliul. La fel de bine știam și că anunțul meu va stârni aroganță, vanitate, trufie la unii oameni politici cuibăriți sub însemne de partid. #soluțiaDobocan este de a abandona orgoliul și a deschide calea unui dialog cu orice partid de dreapta. A fost un dublu raționament. 1) O campanie electorală este la fel de greu de dus de unul singur pe cât este de greu să guvernezi fără sprijin politic; 2) Doar un independent poate strânge în jurul său dreapta județeană. Ştiu că unora le este greu să treacă peste ceea ce am scris despre ei, ca jurnalist, în 20 de ani de presă. Dar în politică trebuie maturitate și o cât mai mică aroganță. Profesional este mai ușor să treci peste orgolii. Dacă Real Madrid îl vrea pe Messi, va uita toate aroganţele făcute de el după victoriile Barcelonei. Am ales maturitatea, eu și George Moldovan, când am stabilit o colaborare profesională. Cred în continuare că poate învinge maturitatea și în politică, și că liderii partidelor de dreapta mă vor susține pentru a lupta cu PSD și Gabriel Zetea. Am rămas în mintea multora ca un jurnalist care s-a luptat de foarte multe ori de unul singur cu sistemele create de Cherecheș, Anghel, Man, Zetea. Dacă acțiunile mele, textele mele, sunt vii și azi, înseamnă că mi-am făcut treaba profesionist. Este profesionalismul pe care vreau să-l aduc și în administrație. #soluțiaDobocan să fie reper pozitiv peste ani. În orice conjunctură, #soluțiaDobocan are nevoie de voi, de sprijinul vostru. Împreună triem clasa politică! Am respect pentru lege. Am respect pentru oameni. Am respect pentru tradiții. Am respect pentru muncă. Am respect pentru cultură. Am respect pentru profesioniști. Am respect pentru educație. Am respect pentru ordine. Am respect pentru credință. Am respect pentru valori.
 

Vlad Emanuel Duruș: Mi-am îndeplinit mandatul de deputat cu cinste și nu am făcut de rușine Maramureșul. Mi-am respectat și îmi voi respecta promisiunile date. „Integritate și competență” este deviza USR-ului, principii pe care le voi respecta și în continuare.
Sunt cel mai tânăr candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Maramureș, nu am nicio tangență cu comunismul, fiind născut la o lună după Revoluție. Dacă unii spun că sunt prea tânăr, le amintesc de faptul că atunci când am ajuns parlamentar eram cu patru ani mai tânăr și mi-am făcut datoria. Până la urmă, omul contează! Nimeni nu a făcut școală de președinte de CJ. Avem persoane oneste și avem profesioniști care au venit alături de noi nu pentru a obține funcții, ci pentru că vor să facă, în sfârșit, ceva bun pentru comunitatea din care se trag.
 

Gabriel Zetea: În 2016 am candidat în fața maramureșenilor și am spus atunci că mă voi lupta „Pentru Tradiții, pentru Valori și pentru Viitor”. Am văzut în ultimii 30 de ani în politică și în administrație foarte multe promisiuni electorale neonorate. Ceea ce știu despre mine este că îmi doresc să fiu de fiecare dată un om de cuvânt, și dacă am promis în 2016 că fac, pentru ca în 2020 să pot să stau drept și să mă pot uita în ochii oricărui maramureșean, am obligația să mă țin de cuvânt. Maramureșenii trebuie să ia pliantele de campanie din 2016 și să le compare cu realizările din 2020 și să fim cinstiți atunci când comparăm activitatea unui om cu a celor care au fost înainte. Eu nu am luxul altor contracandidați, care o să promită doar despre viitor, dar educația, principiile și valorile ne obligă, pe mine și pe oamenii care sunt astăzi în „Coaliția pentru Maramureș” alături de mine, să ne ținem de cuvânt. Suntem maramureșeni în primul rând, ne iubim județul și trebuie să avem loialitate față de proiectele județului, iar aceste lucruri trebuie să primeze în faţa orgoliilor politice ale liderilor partidelor politice de la București. Dacă oamenii vor vedea că am făcut și vor recunoaște faptele noastre, vor vota pentru continuitate.