Dezastru în bugetul instituţiilor publice din Maramureş

În anul 2017, Curtea de Conturi a efectuat 1.619 misiuni de audit financiar şi a „luat în vizor” peste 2400 de entităţi publice. Iar numărul abaterilor și neregulilor, care au determinat producerea de pre­judicii depăşeşte 5.765 de cazuri. Dacă în numărul trecut al GAZETEI de Maramureş v-am prezentat problemele înregistrate în bugetele locale, continuăm „epopeea dezastrului” cu instituţiile publice. Şi în acest caz, lista neregulilor şi abaterilor e lungă şi stufoasă. Iar prejudiciile pe măsură.

 
La structurile teritoriale ale ANAF (direcții generale regionale ale finan­țelor publice / administrații județene ale finanțelor publice), în urma acțiu­nilor de control, auditorii Curții de Conturi au identificat venituri suplimentare în sumă de 700,48 mi­lioane lei, prejudicii în valoare de 2,49 mi­lioane lei, precum și alte abateri cu caracter financiar-contabil în valoare totală de 1.827,05 milioane lei.
Potrivit Curţii de Conturi, ca urmare a înregistrărilor eronate în evidența analitică pe plătitor și în evidența con­tabilă a ANAF se raportează crean­țe bugetare de recuperat la bugetul de stat, nereale, în sumă de 6.167,55 mi­lioane lei! Printre cauze sunt exemplificate „neclarificarea, până la finele anului fiscal, a sumelor încasate fără existența titlurilor de creanță (suprasolviri), abatere identi­fi­cată la AJFP: Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Cluj, Dâmbovița, Maramureș, Mehedinți, Satu Mare, Vaslui, valoa­rea acestora fiind de 15,43 milioane lei; menținerea în evidența analitică pe plătitor și în evi­dența contabilă sintetică și analitică a obligațiilor fiscale ale contribuabililor radiați (428,31 milioane lei, la AJFP: Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Boto­șani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Timiș, Vâlcea, Vaslui); neconcor­danțe de 154,07 milioane lei între de­cla­rațiile fiscale și declarațiile infor­mative depuse de contribuabili privind obligațiile la Bugetul general consolidat (la AJFP: Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, București, Călărași, Caraș-Se­verin, Cluj, Giurgiu, Gorj, Har­ghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Sălaj, Satu Mare, Si­biu, Tulcea, Vâlcea, Vaslui); nestabilirea, neevidențierea, neurmărirea și neîncasarea veniturilor bugetare aflate în competența ANAF (BS, BASS, FNUASS), în sumă 15,15 milioane lei (la AJFP: Alba, Botoșani, Dâmbovița, Dolj, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Suceava, Vaslui)”.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Altă instituţie, altă listă de nereguli. APIA Mara­mureş apare pe lista neagră a Curţii de Conturi, alături de alte filiale APIA, cu o serie de nereguli grave, cum ar fi: înscrierea, în cererile de plată, de suprafețe de culturi mai mari decât cele real exploatate, neidentificarea beneficiarilor care au încasat sume necuvenite în ultimii trei ani calendaristici sau acordarea eronată a unor compensații mai mari decât valoarea pierderilor înregistrate de solicitanți.
Mai mult, conform raportului, centrele județene au plătit nelegal ajutoare naționale tranzitorii (OUG nr. 3/2015), în sumă totală de 1.361 mii lei, către beneficiari decedaţi sau firme radiate din evidența Oficiului Registrului Comerțului la data efectuării plăților sau care au fost radiate în perioada cuprinsă între data depunerii cererilor unice de plată și data emiterii deciziilor de plată, cum este şi cazul Maramu­reşului!

Nereguli importante au fost desco­perite şi la nivelul direcțiilor sanitare ve­terinare și pentru siguranța alimentelor (DSVSA-urilor): „Nu au fost calculate, facturate, înregistrate și încasate obli­gații accesorii de natura penalităților contractuale, dobânzi și penalități de întârziere prevăzute de lege, datorate de clienți (operatori economici) ca urmare a neachitării, la termenele scadente, a facturilor cu­rente emise de direcțiile sanitar-veterinare și de siguranța alimentelor în baza contractelor anuale încheiate în temeiul Ordinului ANSVSA nr. 64/2007 și Ordinului nr. 113/2008 (DSVSA: Argeș, Călărași, Harghita, Prahova, Maramureș și Mu­reș)”.
De asemenea, alături de DSVSA Olt şi Mureş, DSVSA Maramureş a de­con­tat necuvenit servicii sanitar-ve­terinare raportate de medicii veterinari, în va­loare de 22 mii lei.
Apoi, în plină isterie a vaccinurilor, DSVSA şi alte trei direcţii au ţinut pe stoc vaccinuri, până când acestea au expirat. Paguba totală fiind de 228.000 de lei!

La casele de pensii, cuantumul prejudiciilor este şi mai mare. Potrivit raportului: „Au fost efectuate plăţi nelegale în valoare de 3.886.000  lei, reprezentând pensii anticipate, anticipate parțial, de invaliditate gradul I, II și III, încasate de beneficiarii de drepturi din sistemul public de pensii, care au realizat în același timp și venituri din salarii, venituri din drepturi de autor sau drepturi conexe și venituri din desfășurarea activității în baza contractelor / convențiilor încheiate potrivit Codului Civil, peste limita legală (CNPP și CJP: Arad, Bihor, București, Călărași, Covasna, Dâmbovița, Iași, Maramureș, Mureș, Prahova, Sibiu și Vâlcea).
În timpul auditului au fost analizate și cla­rificate cazuri în sumă de 368 mii lei şi 227 000 lei, din bugetul caselor județene de pensii, reprezentând indemnizație de însoțitor acordată unor beneficiari, în condițiile în care aceștia au fost internați în centre de asistență socială / într-o unitate medicală sau au primit asistent personal / indemni­za­ție lu­nară acordată de la bugetele locale, situații în care dreptul trebuia suspendat (CJP: Bihor, Galați,Maramureș, Mureș și Sibiu)”.
Dar lista prejudiciilor nu se opreşte aici. O altă „gaură” de 51.000 de lei a fost cauzată de Casa Judeţeană de Pensii Maramureş şi cea din Bihor prin decontarea unor lucrări neexecutate, incluse în situațiile de plată, și unele tarife orare de manoperă mai mari decât cele practicate de executantul lucrărilor.

„Dezastrul financiar” nu a lovit doar buge­tele publice ci şi fondurile primite de la UE. Proiectele europene cifrate la milioane de lei, au fost implementate cu acelaşi dezinteres. Vreţi exemple? Vă dăm: în cadrul proiectului „Reabilitarea siturilor contaminate istoric din activitățile miniere - Zona Vest 2 și Zona Nord 2” – beneficiar Minis­terul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, pentru atribuirea contractului „Lucrări de închidere și ecologizare a iazului Bloaja, din cadrul minei Băiuț, judeţul Maramureș” s-au constatat abateri de la prevederile legislației aferente achizițiilor publice prin:

- reducerea nejustificată a perioadei cuprinse între data transmiterii anun­țului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de de­punere a ofertelor ca urmare a publicării unui anunț de intenție, fără respectarea prevederilor art. 75 alin. (3) din OUG nr. 34/2006;

- identificarea unor cerințe de calificare și selecție restrictive, referitoare la capacitatea tehnică a ofertanților, fiind astfel încălcate prevederile art. 188 alin. (3) lit. a) din OUG nr. 34/2006 și, implicit, ale art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 34/2006, refe­ritoare la promo­varea concurenței între operatorii economici;
- având în vedere cele două deficiențe identificate și consemnate la punctele de mai sus, s-a propus aplicarea unei corecții financiare de 10% din valoarea contractului, impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2016 fiind în valoare de 1.777 mii lei.

Cele mai mari prejudicii au fost aduse bugetelor unităților administrativ-teritoriale (61% din total), în principal prin:
- stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor și a altor drepturi acordate funcționarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcții de conducere și personalului care ocupă funcții de demnitate publică (68 milioane lei);
- efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislația în vigoare (37 milioane lei);
- angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare fără respectarea prevederilor legale (46 milioane lei);
- modul de alocare și utilizare a fondu­rilor pentru investiții, a subvențiilor sau a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a UAT (29 milioane lei);
- plăți peste normele, cotele sau baremurile legale (22 milioane lei);
- cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat (20 milioane lei);
- efectuarea de cheltuieli cu bunuri și servicii fără contraprestație: bunuri, lucrări, servicii nerecepționate în cantitatea facturată și plătită (15 milioane lei);
- efectuarea de plăți pentru lucrări neexecutate (13 milioane lei).

Bugetului de stat, care deține 13% din totalul prejudiciilor estimate, i-au fost provocate pierderi, în principal prin:
- angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor fără respectarea pre­vederilor legale (14 milioane lei);
- nerespectarea condițiilor legale de acor­dare a ajutorului social (6 milioane lei);
- utilizarea nelegală, neconformă des­tinației, a unor forme de sprijin financiar din partea statului (2,5 milioane lei);
- efectuarea de plăți fără existența documentelor justificative, întocmite conform legii (2 milioane lei).

Următorul buget la care s-au constatat pre­judicii este cel al agenților economici din sectorul public, cu capital de stat sau al UAT-urilor (10%), prejudicii produse, în principal, prin supraevaluarea nejustificată a unor cheltuieli, organizarea și conducerea co­ta­bilității fără a respecta prevederile legale și, implicit, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor în alte condiții decât cele stabilite prin acestea.
De asemenea, au fost generate prejudicii prin nerespectarea regulilor de estimare a valorii contractelor și de selectare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice, prin neur­mă­rirea recuperării creanțelor și a pena­li­tăților, în termenul de prescripție, precum și prin stabilirea eronată a unor drepturi salariale.

În totalul valorilor consemnate în actele întocmite ca fiind abateri financiar-contabile, ponderea cea mai mare (73%) o deține bugetul de stat, cu valori corespunzătoare unor erori privind:

- organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului (15.682 milioane lei);
- modul de aplicare a prevederilor legale privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, precum și a regle­men­tărilor privind inventarierea bunurilor (6.804 milioane lei);
- reflectarea reală și exactă a operațiunilor financiar-contabile în bilanțurile contabile și conturile anuale de execuție bugetară (3.896 milioane lei);
- datoria publică (868 milioane lei);
- efectuarea inventarierii și a evaluării/reevaluării tuturor elementelor patrimoniale, la termenul prevăzut de lege, înregistrarea în evidențele cadastrale și de publicitate imobiliară (584 milioane lei);
- menținerea în evidența analitică pe plătitor și în evidența contabilă sintetică și analitică a obligațiilor fiscale ale contribuabililor radiați (428 milioane lei);
- neefectuarea reevaluării tuturor elementelor patrimoniale (397 milioane lei);
- neefectuarea analizelor de coerență a situației fiscale a contribuabilului pe baza documentelor existente la dosarul fiscal și pe baza oricăror informații care au relevanță pentru determinarea situației fiscale (112 milioane lei).

La bugetele locale, valoarea abaterilor financiar-contabile reprezintă 14% din total și provine aproximativ din aceleași categorii constatate și la bugetul de stat, cele mai relevante, din punct de vedere al dimensiunii financiare, fiind:
- neînregistrarea în evidența contabilă și tehnico-operativă a unor bunuri care constituie domeniul public sau privat al UAT (2.206 milioane lei);
- abateri referitoare la organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului (768 milioane lei);
- neevidențierea în contul activelor fixe a obiectivelor de investiții finalizate, recepționate și date în folosință (500 milioane lei);
- neefectuarea reevaluării tuturor elementelor patrimoniale (350 milioane lei);
- înregistrarea eronată în evidența contabilă a unor bunuri apar­ținând domeniului public sau privat al UAT (283 milioane lei);
- angajamentele bugetare, angajamentele legale, plățile efectuate, angajamentele legale de plătit, cheltuielile efective, evidențiate în contul de execuție, nu corespund cu datele din balanța de verificare și bilanț (158 milioane lei).

Și bugetele agenților economici din sectorul public au fost afectate de erori, a căror valoare estimată reprezintă 6% din totalul valorii abaterilor financiar-contabile, provenind, în principal, din:
- subevaluarea patrimoniului (902 milioane lei);
- organizarea și ținerea la zi a evidenței patrimoniului (583 milioane lei).