Cum se fură 1 milion de RON la fiecare kilometru de drum?

Reabilitări de drumuri comunale şi judeţene la preţ de autostradă, degringoladă, fraudă, blocaje, eşec. Pe scurt, coordonatele celebrului „Program Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii” – PNDI, iniţiat de PDL şi rebotezat de Dragnea în PNDL şi apoi „tăiat împrejur” de prietenii politici ai USL. Pe principiul „de ce să fure ai lor, când pot fura ai noştri?”, noua guvernare a blocat programul şi l-a croit după chipul şi asemănarea lor, încercând să scoată din joc regii asfaltului care şi-au adjudecat licitaţiile în timpul Guvernului Boc.

În Maramureş şi Bistriţa, lucrările trebuiau executate de firma lui Nelu Iordache pentru 2,5 milioane de RON pe km, adică cu 1 milion de RON mai mult decât preţul mediu estimat pentru un km de drum judeţean. Ca să nu-i umfle conturile lui Iordache, uslaşii au blocat programul şi au refuzat să plătească lucrările executate. În timp ce ei îşi impart ciolanul, Maramureşul rămâne tot în groapă. Sau mai bine zis, în gropi. 

Două guverne, două programe, două tipuri de promisiuni, aceiaşi bani şi acelaşi fraier. Maramureşul. PNDI sau mai nou PNDL, e cel mai bun răspuns la întrebările retorice rostite de şoferii care îşi rup maşinile în gropi: „de ce Maramureşul are drumuri proaste?”. Modul în care s-a derulat defunctul Program Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii, botezat apoi de USL în „Programul Naţional de Dezvoltare Locală” arată de ce: pentru că în timp ce guvernanţii se hotărăsc cine să fure, proiectele rămân blocate, iar cetăţenii, cu gropile lor. Dar mai bine zis, să detailăm.

Povestea PNDI poate începe cu „a fost odată ca niciodată”, dar nu ştie încă cum se termină. Deci, a fost odată un Guvern Boc şi un ministru pe nume Udrea care au lansat mega-programul PNDI. Se întâmpla prin noiembrie 2010, iar Guvernul a emis chiar şi o ordonanţă, OUG 105, prin care parafa scopul măreţ: „dezvoltarea într-un mod accelerat a sistemului de infrastructură din România”. Parlamentarii PDL au avut grijă să modifice destinaţia banilor. Astfel, „modernizarea satului românesc” s-a transformat în „modernizarea localităţilor”, moment în care municipii precum Arad, Cluj şi Suceava au putut să concureze pentru banii puşi la bătaie de doamna Udrea cu nişte comune de câteva sute de locuitori. În noiembrie 2011 a fost instituită o Comisie Tehnico-Economică la Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului, în fruntea căreia s-a aşezat doamna Udrea. Această Comisie avea responsabilitatea de a selecta şi a de prioritiza proiectele depuse de autorităţile locale.

Aproape 60% din totalul lucrărilor au fost realizate în localităţi conduse de primari PDL, chiar dacă, la nivelul întregii ţări, PDL are mai puţin de o treime din primării. În mod „ciudat” şi „întâmplător”, cele mai mari sume au ajuns în judeţele conduse de preşedinţi de consilii judeţene înregimentaţi la PDL: Suceava (360.456.451 RON), Bistriţa-Năsăud (311.280.645 RON).

Maramureşul, deşi avea un preşedinte de Consiliu Judeţean portocaliu, a primit cam cât judeţele cu preşedinţi de CJ liberali sau pesedişti: circa 200.000.000 RON. Şi acest lucru datorită faptului că drumurile din Maramureş au fost licitate la pachet cu cele din Bistriţa. Contractul pentru cele două judeţe a ajuns la unul dintre „regii asfaltului”, Nelu Iordache, care prin firma SC Romstrade SRL din Adunaţii Copăceni şi-a adjudecat, pentru 553,760,795.22 lei, fără TVA, lucrările de proiectare, de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi de interes local din judeţul Bistriţa şi din Maramureş.

La licitaţia deschisă a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului au fost transmise patru oferte, firma condusă de Nelu Iordache fiind cea care a propus preţul cel mai scăzut. Atunci a ieşit la iveală faptul că garanţia pentru contractele de 500 de milioane de euro erau în limba arabă.

Traducătorii autorizaţi la care a apelat presa centrală demonstrează că pe toate paginile scrisorilor sunt doar înşiruiri de litere, nu texte logice. Şi, cu aceeaşi scrisoare de garanţie despre care se crede că este falsă, a păcălit de trei ori statul.

Ca să aibă ghinion până la capăt, Maramureşul nu a prins doar bani puţini. Ci şi lucrări scumpe. Cele mai scumpe. În baza prevederilor legale în materie, prin care se stabilesc standardele de cost pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, am calculat costul mediu al unui kilometru de drum reabilitat/modernizat, iar rezultatul este următorul: 890.000 RON (fără TVA) pentru un kilometru de drum comunal şi 1.500.000 RON (fără TVA) pentru un kilometru de drum judeţean. Asta în cazul extrem în care se aplică toate majorările, la nivelul maxim, prevăzute de lege pentru condiţii deosebite.

Atunci cum se explică diferenţele uriaşe de preţ?

În Bistriţa-Năsăud, un kilometru de drum costă aproape 2,5 milioane RON. În Covasna, Botoşani şi Caraş-Severin – în jur de 1,8 milioane RON. Mult mai puţin costă în Argeş, Dolj, Gorj, Giurgiu, Ialomiţa, Olt, Vâlcea – sub un milion RON. Probabil că restul de bani trebuiau să ajungă altundeva?

Reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale şi ai Comisiei Europene au cerut şi ei oprirea PNDI, pentru că acest program nu face altceva decât să toace banii din bugetul statului, fără niciun control şi fără niciun rezultat. Între timp, portocaliii au plecat de la guvernare, iar useliştii au schimbat numele programului, le-au comasat şi l-au tăiat. De la risipă, la zero alocări. Cam asta a fost traiectoria PNDI-PNDL.

Şi totuşi, ce s-a întâmplat cu contractul din Maramureş? Potrivit unui răspuns ministerial transmis deputatei Cornelia Negruţ, în cadrul PNDI, în perioada 2011-2012 au fost semnate 8 contracte de lucrări, dintre care 4 sunt în derulare. Cele mai multe, trei au fost încheiate între Minister şi Asocierea Romstrade SRL Prima Cons Group SRL, pentru care s-au şi emis ordine de începere a lucrărilor.

Contractul care se referă la judeţul nostru are numărul 97 din 2012 şi prevede: „Proiectarea şi execuţia lucrărilor de modernizare şi reabilitare a drumurilor judeţene şi de interes local din judeţul Bistriţa Năsăud şi Maramureş”.

Valoarea iniţială totală a contractului de lucrări: 553.760.795 lei fără TVA, din care costuri de finanţare în valoare de 183 de milioane de lei fără TVA.

Contractul a cuprins 45 de obiective de investiţii, din care Bistriţa Năsăud- 18 obiective de investiţii - 126,92 km şi Maramureş - 27 de obiective de investiţii - 190,12 km.

Contractele cu ROMSTRADE au rămas însă în aer.

Ministerul spune că anul trecut a fost înştiinţat că firma lui Iordache se află în insolvenţă.

Apoi, pe motiv de costuri ridicate, Guvernul a decis să stopeze emiterea de ordine de începere a lucrărilor pentru cele trei contracte ale Romstrade şi să evalueze lucrările deja executate: „menţionăm că, la începutul anului 2012, au fost încheiate acte adiţionale prin care asocierea SC ROMSTRADE SRL şi SC Primacons Group SRL – în calitate de executant, a fost substituită către alte firme. Având în vedere că actele adiţionale la contractele de lucrări, prin care executantul iniţial a fost înlocuit cu firmele respective au fost anulate prin hotărâri definitive, părţile contractelor de lucrări au fost aduse în situaţia anterioară încheierii actelor adiţionale, iar toate actele juridice încheiate în baza acestora sunt nule”.

Drept urmare, ministerul a restituit toate facturile firmelor care au substituit Romstrade: în total, peste 120 de milioane de RON care nu respectă, din punct de vedere al ministerului, legea şi contractul.

Din calculele ministerului, pentru toate cele trei contracte, firma lui Iordache ar trebui să încaseze doar o treime din totalul facturilor emise, adică vreo 47 de milioane de RON, la care se adaugă TVA şi costuri de finanţare.

Aşa că, în primul trimestru al acestui an, ministerul încearcă să reducă toate cele trei contracte, inclusiv cel în care e prins judeţul nostru şi să facă rost de bani să le achite.

Altfel spus, lucrările rămân tot în aer.

Cât despre vinovaţi, ministerul se şterge pe mâini: „persoanele de decizie care au coordonat derularea PNDI nu mai sunt angajate în cadrul Direcţiei Generale Dezvoltare Regională şi Infrastructură - Direcţia Lucrări Publice”. Un exemplu clasic de poveste fără vinovaţi, doar cu victime. Aceleaşi, de fiecare dată: alegătorii.

„Licitaţia a fost organizată de Ministerul Dezvoltării, studiile şi contractarea pentru ele tot ministerul a făcut-o. Deocamdată acest program este blocat. Pentru noi, practic, nu mai există pentru că nu a fost finanţat, nu a fost început niciun şantier. S-au făcut studii de fezabilitate, geo şi topo. O parte din aceste tronsoane vor intra pe Programul Operaţional Regional, altele pe programul judeţean de infrastructură, în subcapitolele OG 28. Noi am lansat un caiet de sarcini pentru tronsoane care sunt şi în PNDI, caietul de sarcini pentru proiectarea acestor drumuri, vor fi deschise în 19 februarie după care se va începe proiectarea”. 

 Emil Marinescu, vicepreşedinte CJ Maramureş