Cum au votat maramureșenii la prezidențiale, în ultimele trei decenii

Duminică, 10 noiembrie, românii își vor alege președintele I Un exerciţiu democratic pe care îl fac de 30 de ani, cum ştiu ei mai bine I Câți maramureșeni s-au prezentat la urne la scrutinele electorale, pe cine au votat și cum au evoluat aceste cifre în ultimii treizeci de ani? I Dacă maramureșenii ar fi avut „drept de veto” ar fi fost aceiași președinții din ultimele trei decenii? I GAZETA de Maramureș vă prezintă o istorie a alegerilor prezidențiale în județul nostru.

După înlăturarea comunismului şi a cuplului pre­zidenţial Nicolae şi Elena Ceauşescu, odată cu re­voluţia din 1989, în România se organizează primele alegeri libere, în democraţie, după o jumătate de secol.
Alegerile prezidenţiale au fost programate pentru 20 mai 1990, deo­dată cu cele parlamentare. Anterior, Ro­mânia fusese zdruncinată de tribulaţii sociale serioase: puterea fusese pre­luată provizoriu de Frontul Salvării Naţionale (FSN) – o relicvă a fostului regim, condus de Ion Iliescu şi alcătuit din numeroşi foşti membri ai aparatului comunist –, iar străzile Bucureştiului au fost invadate de cetăţeni care manifestau vehement împotriva lui Iliescu, eveniment cu­noscut ca fenomenul Piaţa Univer­sităţii. Se reînfiinţaseră şi fostele partidele istorice, aşa că în cursa pentru prezidenţiale au intrat trei candidaţi: Ion Iliescu susţinut de FSN, Radu Câmpeanu din partea PNL şi Ion Raţiu din parte PNŢCD. Din cele peste 17 milioane de alegă­tori, s-au prezentat la vot aproape 15 – o prezenţă covârşitoare, cea mai mare din perioada post-comunistă, însumând 86% dintre cetăţenii cu drept de vot, dintre care 85% l-au ales pe Ion Iliescu, devenit primul preşedinte al României democratice.
În Maramureș, efervescența prime­lor alegeri libere a scos la urne peste 282.000 de alegători. Dintre aceştia, peste 89% au pus ștampila pe Ion Iliescu, 7,23% pe Radu Câmpeanu și 3,71% pe Ion Rațiu.

În 1990, mandatul preşedintelui era de doi ani, în 1991 adoptându-se şi o nouă Constituţie care reglementa mandatul preşedintelui la patru ani. Noi alegeri prezidenţiale au fost organizate în 1992. În primul tur al prezidenţialelor, care a avut la 27 septembrie, s-au prezentat 76% dintre alegători, care şi-au împărţit voturile celor şase candidaţi: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Gheorghe Funar, Caius Traian Dragomir, Ioan Mânzatu, Mircea Druc. Pentru scrutinul din 11 octombrie s-au calificat Ion Iliescu (FSDN) şi Emil Constantinescu (CDR). La vot s-au prezentat mai puţini alegători (73, 23%), şi majoritatea l-au preferat tot pe Ion Iliescu la preşedinţie.

În 1992, maramureșenii s-au prezentat la urne în număr mai mic, doar 68,80%, dintre care 43% l-au ales pe Ion Iliescu, 29,96% pe Emil Constantinescu, iar 16,90% pe Gheorghe Funar. În turul II, Iliescu a câștigat și în Maramureș, cu 61,88% dintre voturi.

În cursa pentru preşedinţie din 1996 s-au înscris cei mai mulţi candidaţi – 16. După primul scrutin, din 3 noiembrie, au rămas în competiţie Ion Iliescu şi Emil Constantinescu. Patru zile mai târziu, Emil Constantinescu primea sprijinul candidatului care se plasase pe locul trei, Petre Roman, pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Cu voturile lui Petre Ro­man, cu speranţele românilor pentru o viaţă mai bună şi cu teama lui Ilies­cu de a-şi mărturisi credinţa în Dumnezeu, Emil Constantinescu reuşeşte să câştige alegerile prezi­denţiale, primind 7 milioane de voturi (54,41%).
În Maramureș, alegerile din 1996 sunt la fel de interesante. În primul tur se prezintă la urne 70% dintre ma­­ramureșenii înscriși pe liste. Iar procentele au fost foarte apropiate: Ion Iliescu – 28,80%, Emil Constantinescu – 27,18% și Petre Roman – 22,64%.
În turul doi, prezența la urne a fost puțin mai mare, iar Emil Constantinescu a obținut în Maramureș cu circa 10 procente mai mult decât Ion Iliescu.

La alegerile din 2000, preşedintele Constantinescu, care dezamăgise în timpul mandatului său mulţi alegă­tori, s-a declarat neputincios în faţa sistemului şi nu a mai candidat. În primul tur de scrutin, din 26 noiembrie, au participat 12 candidaţi, însă dreapta politică a fost extrem de fărâmiţată. Din această cauză, în turul doi de scrutin, din 10 decembrie, au ajuns să se confrunte Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor. Românii s-au văzut nevoiţi să îl realeagă preşedinte pe Ion Iliescu (66,83%).
În Maramureș, alegerile din 2000 au scos la urne doar 59% dintre mara­mu­reșeni, iar în primul tur de scru­tin, pe primul loc în județul nostru s-a clasat Corneliu Vadim Tudor cu 32,97%, urmat de Ion Iliescu cu 28,07% și Theodor Stolojan cu 13%.
În turul II, prezenți la vot în număr mult mai mic, doar 51%, maramu­reșenii l-au reales pe Ion Iliescu - 58,84%.

În 2004, din cei 12 candidaţi care au intrat în primul tur de scrutin, s-au calificat în cursa finală pentru Cotroceni Adrian Năstase (Alianţa PSD+PUR) – fost prim-ministru în ultimul mandat al lui Ion Iliescu - şi Traian Băsescu (Alianţa DA) – fost Primar al Municipiului Bucureşti, care l-a învins pe Adrian Năstase, cumulând 51,23% din voturi.
În Maramureș, prezența la vot era în cădere liberă, doar 50,53%, iar opțiunile maramureșenilor, împăr­țite. În primul tur, în județul nostru a câștigat Adrian Năstase, cu 43,12%, adică cu 13 procente peste scorul obținut de Traian Băsescu. Iar Corneliu Vadim Tudor rămânea în pre­ferințele maramureșenilor, obți­nând peste 13 procente.
Și în turul doi, maramureșenii îl pre­feră pe Adrian Năstase, care obține în județul nostru 51,97% dintre voturi, față de Traian Băsescu care a obținut 48%.
Mandatul preşedintelui fiind fixat la cinci ani, noile alegeri prezidenţiale au avut loc în 2009. Şi acum Traian Băsescu s-a confruntat, în turul doi de scrutin, cu un candidat din partea PSD, Mircea Geoană. După ce Mir­cea Geoană s-a crezut preşedinte pentru o noapte, rezultatele oficiale ale alegerilor l-au confirmat tot pe Traian Băsescu în funcţia de preşe­dinte al României. În Maramureș, s-au pre­zentat la urne și mai puţini alegători, prezența la vot scăzând la 47%. Dintre aceștia, în primul tur 36,79% l-au preferat pe Traian Băsescu, 24,93% pe Mircea Geoană, iar 21,96 % pe Crin Antonescu.

Alegerile prezidențiale din 2014 au avut loc în două tururi de scrutin, la 2 noiembrie și la 16 noiembrie. Pentru al doilea tur s-au calificat premierul în funcție, Victor Ponta (Alianța PSD–UNPR–PC), cu 40,44% din voturi,
respectiv primarul Sibiului, Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, cu o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur, Iohannis a obținut 6.288.769 de voturi, reprezentând 54,43% din op­țiuni. Victor Ponta a obținut 5.264.383 de voturi, reprezentând 45,56%.
Alegerile au fost marcate de cozi lungi de așteptare la secțiile din străinătate, de până la zece ore. În pofida statului la rând, zeci de mii de cetățeni români nu au reușit să voteze, toate secțiile fiind închise la ora 21. După numărarea voturilor din străinătate a devenit certă preferința românilor din diaspora pentru candidatul opoziției, Klaus Iohannis, care a obținut în diaspora cel mai bun scor.

Ultimele alegerile prezidențiale au fost interesante și în județul nostru. În pri­mul tur de scrutin, s-au prezentat la vot doar 43% dintre mara­mureșeni, iar diferența dintre principalii competitori electorali, Klaus Iohannis și Victor Ponta, a fost de doar 0,10%! În turul doi, prezența la vot a fost mai mare cu circa 10 procente, iar Klaus Iohannis a obținut 60,27% dintre voturile exprimate.

Alegerile prezidențiale în România vor avea loc pe 10 noiembrie 2019. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește 50% + 1 din numărul alegătorilor înscriși pe listele permanente, un al doilea tur de scrutin va avea loc pe 24 noiembrie 2019. Deși 27 de persoane și-au anunțat intenția de a candida la alegerile din 2019, dintre acestea, 17 și-au depus dosarul la Biroul Electoral Central, fiind admise în final 14 candidaturi, un număr similar cu cel de la scrutinul precedent. Rămâne de văzut cum vor vota de această dată românii și maramu­reșenii.