Cum a afectat pandemia oraşele maramureşene

După mai multe luni în care activitatea economică, socială, culturală a fost blocată de virusul ucigaş, administraţiile maramureşene încearcă să revină la o normalitate dorită de toată lumea. Necunoscuta în această situaţie este cum va arăta normalitatea.

Pentru oraşele şi comunele din nord, aceste luni au însemnat lupta cu pandemia, cu proprii cetăţeni care nu au respectat regulile cerute de autorităţile de la Bucureşti, cu neputinţa de a realiza investiţii, de a genera dezvoltarea localităţilor conform planurilor făcute şi aflate pe agenda de lucru a comunităţii. La acest început de vară, am vorbit cu primarii din Maramureş să vedem ce a însemnat pentru locali­tăţi starea de urgenţă urmată de starea de alertă.

Am început cu primarul Cătălin Cherecheş, Baia Mare fiind capitala nordului.
„Pentru Baia Mare a însemnat un moment de foarte intensă responsabilitate, din perspectiva amena­jării într-un timp record a Spi­ta­lului Suport, adaptării Spitalului TBC - Spital Suport. A fost realizată o secţie de Terapie Inten­sivă în mai puţin de zece zile.
A mai însemnat o conştientizare a cetăţenilor faţă de pericol şi sunt recunoscător băimărenilor pentru modul responsabil în care au tratat această situaţie. A mai însemnat o mare responsabilitate a angajatorilor pentru a-şi proteja angajaţii, cu sprijinul măsurilor date de guvern sau de autoritatea locală.
A însemnat şi o regândire a func­ţionării autorităţii locale, a pri­mă­riei. Au fost transferate ac­ti­vităţile în online şi au fost mult mai consistente. Acest lucru trebuie să funcţioneze şi în continuare pentru a nu mai aduce oamenii aici pentru orice fel de hârtie sau document.
Dar a însemnat şi o cheltuială considerabilă cu toate obligaţiile care ne-au revenit pentru ajutorarea bătrânilor, cu dezinfecţiile realizate, cu ajutorarea celor fără resurse, pentru pachetele de urgenţă. Cu toate acestea, nu contează cât am cheltuit, fiind vorba de siguranţa oamenilor. Dar contează faptul că încă nu am văzut din partea guvernului niciun fel de compensare sau sprijin aşa cum ne-a fost promis. Toate resursele cheltuite au venit exclusiv din partea băimărenilor, res­pectiv din bugetul local”, a spus Cătălin Cherecheş.

În Sighetu Marmaţiei situaţia este sub control, ne-a spus primarul Horia Scubli.
„Păi, toată lumea s-a descurcat, în principiu, destul de bine. Singurul lucru este că s-au descurcat prin transformarea banilor de la iluminat public, pe trimestrul patru, de la gunoi menajer, de la reparaţii drumuri. Aceşti bani i-au transferat şi i-au adus aici, în teritoriu. Cineva, cândva, va trebui să pună banii ăştia înapoi. Mă refer la bugetul de stat! Toate ordonanţele emise de Guvern - a trebuit să punem dezinfectanţi la scara blocului, să mergem pe scările de bloc, curăţenia… - parte din ele au fost făcute, nu toate, dezinfectanţi pentru pus la scări nu erau atunci aşa, la nivelul acela. Dar celelalte au fost făcute şi au fost plătite. Acum, cineva ar trebui să vină să ne facă un audit pe cheltuieli, aşa cum a făcut Curtea de Conturi pentru banii folosiţi la carantină, şi să se dea banii înapoi. Aşa ar fi logic. În rest, în Sighet nu avem persoane în carantină, iar izolaţi la domiciliu nu ştiu, că nouă DSP nu ne spune nimic. Dar avem mulţi confirmaţi, situaţia înfloreşte în continuare.
Cu investiţiile situaţia e aşa şi aşa. S-au mai făcut lucrări de între­ţinere, merg investiţiile pe câteva proiecte care sunt în derulare”,
ne-a spus Horia Scubli.

Şi în Târgu Lăpuş s-au făcut cele cerute de autorităţi. Primarul Mitru Leşe ne-a explicat cum s-a des­curcat fără niciun ajutor din altă parte. „Am respectat toate ordonan­ţele militare, toate deciziile, şi acum nu avem niciun caz în oraş. M-am pliat pe acţiuni corespunzător, nu cerşesc milă la nimeni, chiar dacă alţii ignoră, am semnat proiecte în jur de 20 de milioane de euro, proiecte europene, mai avem şi alte proiecte… Lucrez!
Pentru mine, pandemia a fost multă muncă. Am lucrat în cons­trucţii, acum am discuţii cu Taparo care a venit cu o nouă investiţie pentru măşti, echipamente de protecţie. Iar legat de cheltuieli, dacă vrei să generezi cheltuieli... să vă spun cum am procedat eu. A trebuit de dezinfectat spaţiile pu­blice, în parcuri, sau montarea de dispersoare la blocuri şi toate ce au mai fost făcute le-am făcut în regie proprie. Am făcut trei echipe de doi oameni cu atomizoare, alţii cu bormaşina, am cumpărat dozatoarele şi am trecut la treabă. Dacă vrei, poţi! Nu am închiriat de la nimeni, nimic, n-am contractat alte firme să îmi facă. Este bine atunci când iei măsuri ferme. În aceste condiţii şi cheltuielile au fost mici şi le-am suportat noi”, a spus Mitru Leşe.