Crucea în patrimoniul spiritual al judeţului Maramureş

Recent, la Editura Eurotip din Baia Mare, şi-a făcut apariţia lucrarea Crucea în patrimoniul spiritual al judeţului Maramureş, autori Pamfil Bilţiu şi Maria Bilţiu. Lucrarea vine să acopere un gol în cercetarea etnografică şi prezintă un material extrem de bogat, rezultat al cercetărilor directe pe teren.

Aşa cum subliniază autorii, acest compartiment al artei populare este bogat în semne cu o mito-simbolistică, care ne dezvăluie veritabile vestigii ale vechimii civilizaţiei pe aceste meleaguri. Cu toate acestea, până în acest moment, domeniul a rămas neinvestigat de cercetările de specialitate. Lucrarea Crucea în patrimoniul spiritual al judeţului Maramureş. Volumul I Cruci bisericeşti şi de familie vine să acopere acest gol în cercetarea etnografică. Volumul prezintă un material extrem de bogat, rezultat al cercetărilor directe pe teren. Tocmai această cantitate imensă de material a făcut ca acest prim volum să fie rezervat investigării crucilor în viaţa spirituală a Maramureşului, atât a celor legate de lăcaşurile de cult, cât şi a celor legate de viaţa spirituală de familie. 

Acest volum tratează crucile din întreg arealul care, din punct de vedere administrativ, aparţine judeţului Maramureş, divizat în cele patru zone etnografice: Maramureş, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului şi Zona Codrului. Fotografiile care ilustrează volumul sunt realizate de Pamfil Bilţiu, lucrarea beneficiind şi de scurte traduceri în engleză (Camelia Ciurdaş), franceză şi italiană (Voichiţa Goga), maghiară (Zsuzsa Horvath), germană (Cynthia Buju) şi ucraineană (Nadia Corsuc).

Autorii au reuşit nu doar să evidenţieze numărul mare de cruci existente în diferite locuri cercetate, dar şi să restituie un tezaur de artă populară de o mare varietate, de o mare frumuseţe, cu o încărcătură artistică ce dezvăluie un univers cu o mito-simbolistică de mare interes.

Sunt cruci lucrate cu mare măiestrie de meşteri anonimi, înzestraţi însă cu mult har creator, ele având menirea de a întări evlavia credinţei omului din popor, potenţând şi stimulând în acelaşi timp interesul lui pentru frumos. Aceste cruci se află astăzi în altare, pe tetrapoade, pe uşi împărăteşti, pe catapetesme, pe prapori, în colecţii muzeale şi în colecţii particulare.

Un alt merit al autorilor este acela că au cuprins cât mai multe tipuri şi modele de cruci, au reprezentat, în varietatea lor, atât crucile de lemn, cât şi pe cele de metal sau confecţionate din alte categorii de material (os, ceramică, gips sau sticlă). De asemenea, au fost analizate alături de crucile vechi şi exemplare mai noi, care prezintă un interes mai aparte, pentru a scoate în evidenţă raportul tradiţie-inovaţie, rolul acestor exemplare în a potenţa valenţele artistice ale acestui tezaur spiritual. Autorii au surprins omniprezenţa crucii, nu numai în biserici, ci şi în exteriorul acestora, în variate locuri aparţinând familiei credincioşilor. Abia consultând cuprinsul lucrării realizăm varietatea tipologică a crucilor: dezvoltarea şi complexitatea crucii în creştinism, semnul crucii şi complexitatea lui, crucea în folclor şi în viaţa omului, în magie, în arhitectura tradiţională, în ornamentica tradiţională, iconografie şi în patrimoniul spiritual al Bisericii.

Există cruci de mână (de binecuvântare, de închinare, de ceremonialuri, de procesiuni), cruci cu postament, cruci fixe (cruci-candelabre, cruci de iconostas, cruci păretare şi cruci de uşi împărăteşti), după cum există şi cruci cenotafe, cruci de turle de biserici şi cruci compuse, lista putând continua.

Argumente pentru constituirea unui muzeu al crucii

„Considerăm că lucrarea noastră album, pe lângă restituirea tezaurului investigat, îndeplineşte multiple rosturi, mai întâi unul de conservare, dacă avem în vedere că, de la data cercetărilor de început, făcute cu mai mult timp în urmă, apoi, cu ocazia unor investigaţii repetitive, mai recente, am constatat că unele valoroase exemplare au dispărut din patrimoniul unor lăcaşuri de cult. Drept urmare, lucrarea noastră ar putea constitui o deschidere pentru adunarea exemplarelor valoroase de cruci din lăcaşurile de cult şi organizarea unui muzeu al crucii, care ar putea îndeplini multiple rosturi, mai întâi şi-ar aduce un aport la educaţia religioasă, apoi la cea estetică, alimentând şi dragostea creştinului pentru frumos.

Cu siguranţă lucrarea noastră album îi va putea influenţa pe cei care vor răsfoi paginile să descopere crucea, să-i înţeleagă rosturile şi importanţa în viaţa de zi cu zi. Având în vedere că unele exemplare se află într-un proces de dezagregare avansat, lucrarea noastră se vrea şi o deschidere către nevoia lor de restaurare cât mai urgentă, pentru ca să li se restituie acestor exemplare frumuseţea şi strălucirea ce-au avut-o odinioară. Un astfel de muzeu ar genera atragerea specialiştilor, a turiştilor cu dragoste de frumos şi cu interes pentru patrimoniul spiritual valoros al Maramureşului.”

 

Pamfil şi Maria Bilţiu