Criza de vaccinuri, atentat la viaţa copiilor

Mii de copii sunt în pericol de îmbolnăvire cu afecţiuni grave I Trei din cele cinci vaccinuri obligatorii pentru copii nu se mai găsesc la cabinetele medicilor de familie din ţară I Situaţia e la fel de gravă şi în Maramureş I Hexacima, care imunizează bebeluşii împotriva a şase boli grave: difteria, tetanosul, tusea convulsivă, pneumonia, poliomielita şi hepatita B, lipseşte din octombrie 2016. Aceasta se administrează copiilor la două, patru şi 11 luni, fiind un vaccin care face parte din schema naţională de vaccinare. I Medicii amână vaccinarea, iar reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică spun că au primit asigurări din partea Ministerului Sănătăţii că, în luna aprilie, situaţia va fi rezolvată.

Mii de copii sunt în pericol de îmbolnăvire cu afec­ţiuni grave, unele mortale! Criza vaccinurilor repre­zin­tă, la propriu, o ameninţare directă la viaţa micuţilor din întreaga ţară.
Situaţia e calificată drept „dezastruoa­să” chiar de Ministrul Sănătăţii, care, în urmă cu câteva săptămâni, arăta într-un comunicat de presă: „La preluarea mandatului, acum două săptămâni, am solicitat de urgență experților de sănătate publică din minister și celor de la Institutul Național de Sănătate Pu­blică o situație privind vaccinarea obli­gatorie a copiilor. Am găsit o situație dezastruoasă, cu vaccinuri insuficiente sau chiar neachiziționate.
Din cele cinci vaccinuri obligatorii cu care trebuie imunizați copiii, numai în cazul vaccinului împotriva tuberculozei, adică al vaccinului BCG există doze suficiente. În cazul celorlalte vaccinuri, am constatat lipsa de stoc sau stocuri insuficiente, ba chiar un vaccin neachiziționat (vaccinul diftero-tetano-pertussis).
Această situație se datorează atât lipsei de responsabilitate a fostei echipe de conducere, care a tolerat întârzieri la licitațiile organizate, cât și a unor producători, care, după ce au  participat și câștigat licitațiile, acum sunt în  imposibilitatea de a asigura vaccinul. Am solicitat Institutului Național de Sănătate Publică și direcției de specialitate din cadrul MS să îmi prezinte un plan de remediere a situației, inclusiv identificarea unor posibile stocuri în alte state UE”, a declarat prof.dr. Flo­rian Bodog, ministrul Sănătății. Până la remediere, medicii de familie amână vaccinarea, iar părinţii speră într-o mi­nune.

Potrivit unui centralizator realizat la nivel naţional, situaţia vaccinurilor era la fel de dezastruoasă încă de la finele anului trecut. Iar criza se acutizează, timp în care copiii sunt „vaccinaţi” doar cu speranţe şi promisiuni. Singurul vaccin, din cele cinci obligatorii, unde nu sunt probleme, este Vaccinul   BCG, utilizat   pentru   prevenirea  îmbolnă­virii  nou-născuților  de tuberculoză, în special a formelor grave de meningită și encefalită, în cazul în care aceștia vin în contact cu persoane bolnave sau purtă­toare de bacil Koch, din care existau 350.000 de doze la nivel naţional.
În rest, toate stocurile sunt insuficiente sau de mult epuizate.

Cea mai gravă situaţie se înregistrează în cazul vaccinului tetravalent, adică vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular, poliomielitic inactivat ( DTPa – VPI), utilizat pentru prevenirea îmbol­nă­virii prin difterie, tetanos, tuse con­vul­sivă și poliomielită a copiilor cu vârsta de 6 ani. Stocurile sunt epuizate de mult, iar anul trecut nu a mai fost achiziţionată nicio doză.
Rareş Pop, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş, spune că: „Vaccin tetravalent nu există, pentru că, nefăcându-se achiziţiile de către minister, nu am avut cum să facem distri­buţiile către cabinetele medicilor. Cum apare vaccinul, se va face revaccinarea. Am primit adrese din partea Minis­terului Sănătăţii că urmează să primim vaccinuri în luna aprilie”.

Din Vaccinul hepatitic B pediatric, utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii copiilor de hepatită B, existau la nivel naţional 22.300 de doze şi niciun producător român nu mai avea vaccinul pe stoc, aşa că s-a luat decizia iden­tificării de stocuri în alte state UE.

În luna decembrie, a fost aprobată o schemă de vaccinare alternativă pentru asigurarea protecției copiilor născuți din mame cu hepatită B. Medicii de familie au primit recomandarea de a administra vaccinul hexavalent, copii­lor cu vârsta de şase săptămâni, numai că nici acesta nu mai există pe piaţă din toamna anului trecut.

Vaccinul   Hexa­valent   diftero-tetano-per­tussis acelular-poliomielitic-Hae­mo­philus B-hepatitic B ( DTPa – VPI – HiB – HB) este utilizat pentru preve­nirea îmbolnăvirii prin difterie, te­tanos, tuse convulsivă, poliomielită, he­patită de tip  B și infecția cu Haemo­phi­lus B a copiilor cu vârsta de 2, 4 și 11 luni.
Medicii de familie maramureşeni spun că ultima lună în care au primit acest vaccin a fost octombrie 2016: „hexacima lipseşte din toamnă. Din octombrie 2016, nu mai avem vaccinuri. Sigur că, în lipsa vaccinări, există risc şi pentru copil şi pentru ceilalţi copii cu care intră în contact. Dacă există tulpini active, copilul nevaccinat poate să facă boala. Să sperăm că nu se întâmplă asta, pentru că bebeluşii de 2,4,11 luni stau mai mult acasă, dar vrând - nevrând, mai scoţi copilul afară şi intră în contact cu alţi copii care pot să fie purtători sănătoşi de anumite tulpini de viruşi. După ce primim dozele, se poate recupera vaccinul. Vaccinul de la 4 luni se poate face la o lună, după ce l-am făcut cel de la 2 luni. Există şi posibilitatea ca părinţii să cumpere vaccinuri, dar mulţi nu îşi permit. Plus că e necesar să continui vaccinarea cu tipul de vaccin cu care ai început: dacă începi cu haxamină continui cu asta, dacă începi cu cel cumpărat, continui cu cel cumpărat. După primirea vacci­nurilor, eu trebuie să recuperez vaccinarea pentru 250 de copii”, a spus medicul Cornelica Ilea.

În cazul vaccinului rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), utilizat pentru prevenirea îmbolnăvirii cu rujeolă, oreion și rubeolă, atât în cazul vaccinării de rutină a copiilor cu vârsta de 12 luni, cât și în cazul vaccinării copiilor cu vârsta de 5 ani și 7 ani astfel încât să se asigure vaccinarea tuturor cohortelor eligibile la vaccinare, lucrurile sunt ceva mai complicate. Aici problema nu e lipsa dozelor, ci mentalitatea părin-ţilor. Specialiştii spun că consecinţele campaniei antivaccinare de anii trecuţi şi-au arătat efectele anul acesta, prin izbucnirea mai multor epidemii de rujeolă. Cu 17 decese si peste 3000 de bolnavi, ţara noastră reprezintă un focar de rujeolă care a depăşit graniţele. Două ţări europene ne acuză că am exportat virusul. Belgia a fost prima care a înregistrat 70 de cazuri, la scurt timp după ce o persoană bolnavă s-a întors din România.
A urmat Ungaria care a raportat şi ea zeci de îmbolnăviri la un spital aflat aproape de frontiera cu noi. Maramu­reşul nu a fost lovit încă de epidemie, dar virusul a făcut ravagii în judeţul vecin, Satu Mare, unde 18 copii sunt internați în spital cu rujeolă, iar în total, în județ sunt circa 180 de cazuri suspecte. Mai mult, o fetiță de un an și nouă luni a decedat din cauza compli­cațiilor, aceasta fiind dusă prea târziu la medic.
Rareş Pop, directorul Direcţiei de Sănă­tate Publică Maramureş, spune că o cauză principală a acestei epidemii este nevaccinarea: „Având în vedere că, în urmă cu cinci-şase ani, nu s-au vaccinat copiii, existând acea campanie in­credibilă împotriva vaccinurilor, copiii aceia au contaminat acum alţi copii. Au făcut rujeolă copii care în mod normal nu trebuiau să facă rujeolă la 3-4 ani şi aceia au contaminat mai departe. Refu­zul vaccinului ţine de mentalitate, de atitudine, de informare, de campaniile făcute ani la rând că nu trebuie vacci­naţi copiii. Este cât se poate de contraindicat ceea ce fac mămicile. Există în continuare părinţi care refuză vacci­nul. Noi, din fericire, nu am avut pro­bleme în judeţ”.

Şi medicii sunt de părere că refuzul vaccinări pune în pericol şi propriul copil şi pe cei cu care acesta vine în con­tact. Medicul Cornelica Ilea ex­plică: „O mare parte dintre focare sunt cauzate de aşa ceva, părinţii nu conş­tien­tizează faptul că pruncii trebuie vaccinaţi cu ROR, mai ales fetiţele, pentru că o rujeolă, o rubeolă făcută în primele trei luni de sarcină dă malfor­maţii 100% la copil şi se recomandă întrerupere de sarcină. O rujeolă pe un organism nevaccinat poate duce la mortalitate. Sunt mămici care nu şi-au vaccinat copiii în lunile în care trebuiau vaccinaţi, iar după ce s-au informat asupra riscurilor la care se supun vor să înceapă vaccinarea de drept. Este un risc pentru copii şi pentru alţi copii. Noi informăm părintele asupra riscului la care supune copilul prin nevaccinare şi părintele semnează pe proprie răspun­dere că ia această decizie. Am înţeles că a apărut ceva act normativ, prin care părinţii care nu semnează refuzul şi nu şi-l asumă pot fi amendaţi. Vaccinurile sunt gratui-te. Mulţi şi-au cumpărat din farmacie. Dar, dacă începi cu un tip de vaccin, cu el trebuie să mergi. Unii îşi permit să cumpere şi alţii nu. Plus că unele nu se găsesc. Au mai fost pe­rioade acum un an şi jumătate, când a fost cri­ză de vaccinuri şi am reuşit
să-i recuperăm. Noi comunicăm cu pă­­rin­ţii şi oricum facem bilanţul la copiii mici, la 2,4 luni, 9 luni, 11 luni, discutăm despre alimentaţie şi de vac­cin, asta fac la cabinet în fiecare zi”.

Asociaţiile de părinţi atrag atenţia că lipsa serurilor duce la o scădere a ratei vaccinării în România, mai ales în condiţiile în care în ţara noastră rata de imunizare este deja de 75%, cu 20 de procente sub limita reco­man­dată de Organizaţia Mondială a Să­nă­tăţii.
„Stăm foarte prost. Suntem în continuare într-o mare criză de vaccinuri. Hexa­valen­tul este binecunoscut că lip­seşte. Avem problemă cu antihe­pa­ti­ti­cul B. Avem problemă cu antipneumococic care a fost bugetat de trei ani, pardon, a fost menţionat în planul naţional de imunizare. El este pe lista vaccinurilor pe care copiii noştri ar trebui să le primească dar nu a fost niciodată bugetat de Guvern,” a de­clarat presei Ana Măiţă, Asociaţia Mame pentru mame.
Vom reveni.
 

„Având în vedere că, în urmă cu cinci-şase ani, nu s-au vaccinat copiii, existând acea campanie in­credibilă împotriva vaccinurilor, copiii aceia au contaminat acum alţi copii. Au făcut rujeolă copii care în mod normal nu trebuiau să facă rujeolă la 3-4 ani şi aceia au contaminat mai departe. Refu­zul vaccinului ţine de mentalitate, de atitudine, de informare, de campaniile făcute ani la rând că nu trebuie vacci­naţi copiii”.

Rareş Pop, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Maramureş