„Cred că aceşti 4 ani au fost cei mai buni pentru Baia Sprie”

Reporter: Cum au fost în linii mari aceşti ani, din 2012 până în prezent, din perspectiva administraţiei publice locale?Dorin Vasile Paşca: Am încercat să continuăm politicile pe care le-am generat în primii 4 ani, după ce am venit la Primărie. Cred că este necesar pentru orice administraţie să aibă un sens bun şi o direcţie bună şi coerentă, să rămână axată pe ideile pe care şi le stabileşte, pentru că altfel lumea intră în marasmul promisiunilor care nu se sfârşesc niciodată.

Faţă de primul mandat, mandatul acesta a fost mai bun. Nu mai uşor, ci mai bun, pentru că ne-am focusat să atingem obiectivele şi să aducem fondurile necesare pentru obiective. Cred că aceşti 4 ani au fost cei mai buni pentru Baia Sprie şi din punct de vedere financiar, dar şi pentru că am reuşit să creăm o perspectivă pentru următorii 7 ani.

Suntem destul de maturi şi în ceea ce priveşte direcţia pe care o vom urma. Asta şi pentru că avem o echipă bună în Primărie, oameni care ştiu ce au de făcut şi asta ne face să nu mai fim atât de dependenţi de echipele externe, deşi nu renunţăm în totalitate la ele pentru că sunt mai apropiate de autorităţile de management, de finanţator, relaţia lor este mai solidă decât a noastră, noi fiind încorsetaţi puţin în legile României care nu te lasă să te apropii foarte mult de finanţator.

 

Reporter: Ce priorităţi aţi avut pentru acest mandat şi ce aţi reuşit să puneţi în practică?

Dorin Vasile Paşca: Planul Integrat de Dezvoltare Urbană care a fost cel mai ambiţios şi cel pe care ne-am focusat cel mai mult, dar nu a fost acesta cel mai mare proiect. Am reuşit să modernizăm o bună parte din Centrul Nou, iar cu acţiuni complementare în ultimii doi ani am reuşit să-l îmbrăcăm şi să-l conturăm şi mai bine, să completăm ideea de bază cu ceea ce trebuia făcut. Apoi, proiectul de apă şi canalizare pe Satu Nou s-a realizat aproape complet. Noi aveam o apă necertificată şi s-a reuşit potabilizarea apei. În oraş şi în Tăuţii de Sus s-au realizat aproape 7 km de reţea de apă şi 10 km de reţea de canalizare.

Putem spune că mai mulţi bani am adus pe partea de apă şi canalizare decât pe partea de infrastructură. Iluminatul public a fost un alt proiect reuşit. În total am atras aproape 20 de milioane de euro, iar pe lângă ei am pus şi noi în jur de 5 milioane de euro, din bugetul local, pentru investiţii. Cel mai important lucru este că am schimbat un pic şi mentalitatea şi relaţia Primăriei cu omul. Cel mai drag proiect pe care îl am este cel de anvelopare a blocurilor, unde oamenii îşi gestionează ei resursele. Am lucrat foarte mult pe şcoli, iar aceasta a fost o ţintă pe care ne-am creat-o în primul mandat. Pentru că atunci ne-am dorit reducerea cheltuielilor în primul rând. Şi pe măsură ce ne-am apropiat de fiecare obiectiv, am încercat să-l facem cât mai performant, în aşa fel încât el să poată funcţiona cu cheltuieli mai puţine. Lucru care ne-a obligat să schimbăm acoperişuri, să intrăm pe anvelopări, Căminul de copii este pus la punct şi aranjat şi reuşeşte în sfârşit să se încadreze în costul per elev.

De asemenea, Parcul Fotovoltaic este un element de pionierat, pentru că suntem prima primărie din judeţ care suntem acreditaţi să producem energie electrică. Vrem să dublăm capacitatea în anii care vin şi să creăm la baza lui o mică bază de producţie.

 

Reporter: Cum vedeţi proiectul Spitalului municipal, de asemenea unic în ţară?

Dorin Vasile Paşca: Spitalul încă nu aş putea spune că este un succes. Încă mai este nevoie de dialog acolo. Perspectiva de a implica societatea comercială de acolo într-un proiect european există, şi sper să reuşim să o maturizăm să aducem aparatură şi tehnologie mai nouă, iar în felul acesta să atragem medici mai buni în partea de ambulatoriu, şi apoi să sperăm că vom găsi şi o nişă clară pentru partea de spital. Mi-ar plăcea ceva pe domeniul de cercetare şi dezvoltare în domeniul gerontologiei, dar încă mai lucrăm la idee.

Este greu de intrat pe pieţele acestea, iar oamenii din administraţia publică nu sunt pregătiţi foarte bine pentru economia reală.

Ne-am obişnuit să „hârţogărim”, să ne axăm pe partea de element birocratic, care doar eliberează adeverinţe, care arhivează documente şi are mai puţină iniţiativă. Asta se vede şi la nivel naţional şi prin cadrul legislativ pe care ni-l creează Parlamentul. Efectiv nu vor să vadă că primăriile ar putea să joace şi un rol constructiv în economie. Am văzut mai ales în această perioadă de criză câtă reticenţă au agenţii economici în a investi în România. Şi atunci, elementul care capitalizează, de multe ori este Primăria. Pentru că există bugetele locale, pe care dacă le-ar folosi cu cap ar putea da un rol economic să genereze locuri de muncă.

Ar fi foarte bun un parteneriat public privat şi mi-aş dori mai multă încredere în structurile administrative, şi în primari, şi în consiliile locale şi din partea legiuitorului. Ne-am decredibilizat foarte mult prin procesele acestea de care nu spun că unele nu sunt reale, dar legislaţia a devenit un corset care nu-ţi mai permite să ai nicio iniţiativă, ci te plafonează şi te ţine captiv. Şi orice iniţiativă ai avea, dacă o treci prin filtrul legislativ, se schimbă din start.

 

Reporter: Aţi muncit mult pe partea de reprezentare, şi pe plan naţional, şi pe plan internaţional.

Dorin Vasile Paşca: Am avut câteva proiecte frumoase cu parteneri străini şi mai avem încă trei pe care sper să reuşim să le ducem la bun sfârşit. Îmi place să cred că imaginea României se schimbă şi prin imaginea oraşului nostru. Vă spun cu bucurie că recent am avut o delegaţie din Franţa la nivel de primar şi viceprimar, care au fost pentru prima dată în România şi care au plecat de aici cu o imagine pozitivă despre români şi România. Ne-au promis că vor transmite următorul lucru: că românii sunt în România! Mă întreba primarul de ce pleacă românii din Baia Sprie pentru că spunea că e atât de frumos aici încât lui nu-i venea să plece.

Este greu să-i explici unui om din afară de ce pleacă tineretul. Şi categoric următorii ani vor fi ani de construcţie pentru noi, să construim oraşul în aşa fel încât copiii să rămână aici. Am ajuns să reinventăm aspecte ce ţin de infrastructură şi servicii de bază, care erau înainte, numai că au fost lăsate din mână foarte mulţi ani şi acum e greu să le reconstruieşti. Plus că, având modelul dinainte, tot timpul eşti cu sabia deasupra capului şi te gândeşti: dar dacă reinventez un lucru prost? Dar dacă nu va merge? Iar în general lumea este tentată să te descurajeze şi din interior şi din exterior şi să-ţi spună: n-ai ce lucra? de ce te apuci? N-o să meargă, că doar ştii că n-a mers!Dar ce ne-am pus în cap a început să meargă pentru că am stat lângă probleme până lucrurile au început să meargă. Şi am văzut că aceste lucruri nu le poţi face decât numai cu tineri. Aşa că am întinerit foarte mult personalul Primăriei. Avem 28 de tineri care au venit cu forţe noi în Primărie şi care gândesc un pic mai liber, sunt mai descătuşaţi şi de aşa ceva avem nevoie pentru a se vedea că lucrurile se mişcă. Văzând toate acestea, m-am gândit că al treilea mandat o să îmi fie şi mai greu, pentru că, cu cât ştii mai multe, cu atât eşti mai reticent şi nu eşti dispus să rişti. Dar sper să reuşesc să trec peste asta având asemenea tineri în jur. Reporter: Ce realizări aţi vut pe partea culturală?Dorin Vasile Paşca: Suntem angrenaţi în „Sete Sois, Sete luas”.

Şi nu am ieşit de acolo, pentru că suntem parteneri cu 14 ţări din lume. Luna aceasta trebuie să participăm la o conferinţă care are loc în Slovenia, dar probabil timpul nu o să mă lase să ajung acolo, dar categoric corespondenţa circulă şi vom rămâne şi anul acesta angrenaţi în parteneriatul cu ei. Mai ales că ei speră să prindă o finanţare europeană şi atunci ne va fi mai uşor să mişcăm parteneriatele.

 

De asemenea, sper să reuşesc să pun la punct măcar o sală din Casa de Cultură şi s-o aduc la un nivel la care mi-aş dori să fie Casa de Cultură, urmând ca după aceea să-i continuăm modernizarea. Şi, bineînţeles, obiectivul principal pentru anii care vin rămâne renovarea Cinematografului şi crearea Centrului de dezvoltare acolo. Este vorba despre un centru cultural, social şi economic. Aş vrea să aduc împreună aceste medii, să se vadă şi să le interconectăm în aşa fel ca din interconectarea lor să reiasă soluţii. Pentru că de multe ori lucrăm separat din punct de vedere social sau economic. Pe când ele sunt domenii legate unele de altele şi scopurile sunt comune. Pentru asta ne trebuie două milioane de euro, dar este un obiectiv serios. Am muncit foarte mult şi la premiza de a cumpăra acel spaţiu care ne încurcă arhitectural acolo, avem banii pregătiţi, mai sunt câteva negocieri cu proprietarul, dar sper ca în acest an să reuşim să finalizăm, iar apoi să ne apucăm încet de lucru.

Bineînţeles, vizăm proiectul Europa 2020 cu axele şi finanţările pe POR, pe POS-uri. Pentru asta avem în lucru 7 proiecte pe care le maturizăm acum şi sper să reuşesc să le finanţez pe toate într-o formulă conjugată, în aşa fel încât ele să se lege unele de altele şi să creeze o conexiune între ele.

Vizează printre altele infrastructura în Centrul vechi, pentru că îmi doresc ca acesta să redobândească imaginea veche de burg, dar bineînţeles cu o haină nouă, Cinematograful să devină Centru socio-economic, ne trebuie neapărat o nouă relaţie de drum cu Baia Mare dacă vrem să dezvoltăm partea de vest a oraşului şi bineînţeles o imagine nouă pentru fiecare sat. Mă zbat foarte mult să ţinem deschise şcolile în satele aparţinătoare şi mi-aş dori ca ele să se repopuleze încet. Suferind din cauza depopulării satelor prin plecarea tinerilor, ar trebui să găsim un mecanism care să-i aducă înapoi, fie pe ai noştri, fie pe alţii care să repopuleze satele şi care să dea vigoarea necesară menţinerii Şcolii, Bisericii şi elementelor caracteristice. Sunt multe proiecte în acest sens şi sper să reuşim să le punem la punct. Sunt încrezător că putem reuşi. Reporter: Ce oraş v-aţi dori să devină Baia Sprie după următorul exerciţiu financiar, cum îl vedeţi?Dorin Vasile Paşca: Este greu de dat o definiţie la ceea ce văd eu acum. Mi-aş dori să stopez dacă nu chiar să inversez scurgerea aceasta de tineri spre Europa. Este adevărat că Baia Sprie este un oraş mai viu decât era acum 8 ani, dar pe partea de economie mai avem de lucru foarte mult.

Platformele economice trebuie revitalizate. Mi-aş dori să putem vorbi un pic şi de minerit în Baia Sprie, să reuşim să putem vorbi pe viitor de o mină la Baia Sprie, chiar dacă nu de dimensiunile care au existat mai demult în minerit. Sper să putem avea un dialog fie cu Remin, fie cu o altă întreprindere care-i va lua locul, ca platformele care există să atragă investitori de calitate, care să plătească un pic mai bine decât plătesc investitorii astăzi. Până la urmă, aici cred că am greşit, că am acceptat orice investitor care a plătit minimul pe economie.

 

Mi-aş dori ca investitorii să ofere mai mult muncitorilor, iar atunci şi nivelul ar fi unul mai bun, pentru că mă uit la Cluj ce se întâmplă pe partea de IT. Dar salarizările mai bune apar numai prin concurenţă. Însă, deocamdată, nu ne-am putut permite să refuzăm pe nimeni, ne-am bucurat de orice investitor, dar pe viitor ne dorim să putem să-i selectăm puţin şi să atragem investitorii care ne convin. Compania UACE de la Dumbrăviţa ar putea fi un nucleu care să atragă alţi investitori tocmai pentru a fi mai aproape de această companie, pentru a le fi furnizori. Mai ales că tehnologia aviaţiei nu-i pe toate drumurile. Existenţa Aeroportului la 15 km de Baia Sprie este un avantaj pentru noi din perspectiva atragerii investitorilor. Ne lipseşte însă o relaţie cu Baia Mare, o centură solidă care să ne permită să ajungem în 15 minute la Aeroport şi mă mândresc de multe ori că am avea posibilitatea de a ne conecta la aşa ceva, şi să nu mai stăm după nişte strategi naţionali.

Pentru că m-am săturat de o strategie naţională făcută din Bucureşti, cu pretenţia că ştie mult mai bine ce este pe teren decât noi care trăim aici. Sper să reuşim să ne impunem mai mult de la nivel local, să avem nu numai un dialog ci şi un element de impunere în faţa Consiliului Judeţean, în faţa consiliilor regionale. Pentru că lucrurile ar trebui să pornească de la noi şi să ajungă la ei şi nu invers. Trebuie răsturnată ecuaţia aceasta de acum, pentru că dăunează grav societăţii.

 

Reporter: Uitându-vă în urmă aţi crezut că o să se ajungă aici?

Dorin Vasile Paşca: Am avut şi zile în care am fost dezamăgit şi nu am avut un orizont. Dar m-am obişnuit că aici nu există un ritm clar, ca în mediul de afaceri. Însă, sunt un tip răbdător şi nu renunţ la obiectiv. După ce mi-am fixat un obiectiv, că-l ating mâine, sau peste o săptămână sau peste o lună este bine. Dar trebuie atins. Am avut şi zile în care mă gândeam că nu voi putea face nimic.

În 2009, dacă îmi spunea cineva că o să ajungem o primărie fără datorii, nu îl credeam. La un moment dat, credeam că aşa e regula în România, că toate primăriile trebuie să aibă datorii, iar Guvernele nu fac nimic altceva decât să vină să echilibreze şi să acopere deficitele în funcţie de cât de multe datorii faci. Pentru că, cu cât erai mai dator, Guvernul era mai atent cu primăria şi venea şi umplea visteria. Dar criza ne-a aşezat un pic. S-au mai făcut pomeni. Nu spun că nu-i bine pentru comunitatea respectivă, dar nu-i bine pentru naţiunea română. Disciplina financiară este cea care ne va scoate din criză. Relaţia asta permanentă de vasalitate faţă de Guvern a societăţii civile nu duce la politicile care trebuie. Pentru că ăia vor fi tot timpul tributari politicilor centrale şi vor face ce spune Bucureştiul sau altă capitală regională. Astăzi nu avem niciun leu datorie, avem aproape 3 milioane de lei în cont şi în Consiliul Local se poate vedea că avem o politică locală clară.

Am identificat obiective clare pe care să mi le susţin şi lucrăm planificat. Bugetele sunt realizate 100% în ultimii ani şi imediat ce se termină lucrarea se fac plăţi, nu la 30 de zile. Iar în felul acesta reuşeşti să ai o oglindă perfectă asupra lucrurilor. Avem o relaţie foarte bună cu furnizorii de utilităţi de gaz şi electricitate, nu avem nicio datorie nicăieri, iar acesta este un element extraordinar de siguranţă şi pentru cei care lucrează acolo, dar şi pentru partenerii noştri de afaceri. Şi în felul acesta obţinem preţuri mai bune. De exemplu, ieri am obţinut o reducere de 20% la gaz. Dar asta pentru că în ultimii 4 ani nu am avut întârzieri de plată la niciun partener. Iar banii care rămân în plus merg înapoi în consolidarea capacităţii de investiţii.

 

Reporter: Un mesaj pentru cetăţeni în prag de sărbători şi de alegeri.

Dorin Vasile Paşca: Le doresc tuturor în primul rând să le dea Dumnezeu sănătate. Iar pentru alegeri îmi doresc să aibă înţelepciune şi echilibru. De echilibru este nevoie în permanenţă, pentru că altfel eşti luat de val de promisiuni deşarte şi atunci nu o să fie bine nici pentru ei şi nici pentru oraş.

Cred în respectul pentru fiecare, aşa cum am avut sloganul cu care am participat la alegeri, dar şi în respectul pentru activitatea aceasta administrativă care este destul de grea. Dacă nu ne respectăm unii pe alţii nu mergem nicăieri. Este nevoie de continuitate şi nu mă refer neapărat la oameni, pentru că şi dacă se schimbă primarul nu-i o tragedie, dar primarul care vine şi echipa care vine nu trebuie să ardă ideile vechi şi să pornească cu idei noi. Pentru că ideile vechi sunt mature şi ele ar trebui continuate de echipele noi. Problema aceasta s-a văzut şi la nivelul României, pentru că fiecare guvern a venit cu o altă strategie şi a rupt strategiile vechi.

Nu este bine după părerea mea, ci ar trebui să ne asumăm strategiile vechi. Ba mai mult, să fie îmbunătăţite unde e cazul şi să le ducem înainte într-o manieră profesionistă. Nu este prea normal să anulăm continuitatea doar din dorinţa că noi ne dorim mereu schimbare, pentru că uneori schimbarea aceasta este ca şi „mai binele”: „mai binele” este duşmanul „binelui”.

 

 

„Cred în respectul pentru fiecare, aşa cum am avut sloganul cu care am participat la alegeri, dar şi în respectul pentru activitatea aceasta administrativă care este destul de grea. Dacă nu ne respectăm unii pe alţii nu mergem nicăieri”.

Dorin Vasile Paşca