Contradicțiile, miturile și ciudățeniile pandemiei de coronavirus

Știm sigur că nu știm nimic. Aceasta este singura certitudine legată de COVID-19. Pandemia care a blocat lumea și a adus-o în pragul celei mai dure recesiuni economice, e plină de necunoscute, contracții și mituri. Aproape nicio afirmație lansată de specialiști nu a rămas „nedemolată” de alți specialiști. Iar astăzi, nu știm nici de unde a apărut virusul, nici cum se transmite cu exactitate, nici cum se tratează și nici câți oameni a ucis, în mod real.

Pandemia de coronavirus va rămâne probabil în istorie ca fiind cea mai mare epidemie de fake-news-uri și informații contradictorii. Iar scenariile cons­pi­ra­ționiste sunt hrănite din plin de haosul și contradicțiile furnizate „de surse oficiale”, la cel mai înalt nivel. Nimic din ceea ce autoritățile și specialiștii au comunicat nu a rămas necombătut sau nedemolat de alte autorități și alți specialişti. După două luni de izolare, în fața unei crize economice grave, cu repercusiuni la toate nivelurile, cetățeanul de rând privește uimit „spectacolul mediatic”, având o singură certitudine: aceea că nu știe, de fapt, nimic sigur.
 

1. A fost odată. Sau de două ori...
 

Dar să începem cu începutul. Des­pre care, desigur, nu știm nimic. Oficial, virusul a apărut în Wuhan, în decembrie 2019. Iar în 14 ianuarie, Organizația Mon­dială a Sănătății (OMS) susținea că virusul nu se transmite de la om la om și că nu există motive pentru a impune restricții în ceea ce privește comerțul și călătoriile cu China. În primul raport al OMS, din 28 februarie, se arată că virusul s-a transmis de la lilieci și că se răspândește doar prin contact apropiat cu persoanele infectate și nu prin aer.

Ulterior, a devenit tot mai răs­pândită teoria apariției coro­navirusului transmis de la lilieci sau „scăpat” din laboratorul din Wuhan, în octombrie 2019, când în orașul chinez s-ar fi organizat Jocurile olimpice militare. Cu atât mai mult cu cât, la întoarcerea din Wuhan, foarte mulți sportivi ita­lieni, de pildă, ar fi acuzat „pneumonii severe”.

Mai nou, cercetătorii susțin că virusul nu a apărut nici în toamna anului trecut ci mult mai demult. Specialiştii în virusologie din Statele Unite, Marea Britanie şi Australia, explică că coronavi­rusul nu a apărut brusc, ci s-a dezvoltat în ani ori chiar decenii.
 

2. Când se ia câte-o măsură, lumea înjură pe agentul sanitar
 

În 11 martie, după săptămâni de întârzieri și laude la adresa Chinei, OMS declară pandemie mondială, iar statele lumii iau, rând pe rând, măsuri dure, pentru a limita răspândirea noului coronavirus, care, între timp, capătă dimensiuni apocaliptice, este descris ca fiind extrem de contagios și că rezistă pe suprafețe până la 14 zile.
De la început, ni s-a explicat că gestionarea bolnavilor asimptomatici reprezintă cheia controlării pandemiei. Fiindcă putem transmite virusul despre care nu știm că-l avem, ni s-a recomandat celebra „distanțare socială”. Iar în România, bolnavii asimptomatici sunt încă internați, fie că vor, fie că nu vor. Dar, aceiași cercetători chinezi lăudați de OMS, ne spun acum că, potrivit celui mai amplu studiu, bolnavii asimptomatici nu transmit virusul. Din 455 de persoane câte au intrat în contact cu un pacient infectat, dar asimptomatic, nici una nu a luat boala, arată studiul.
Mai mult, nici teoria virusului care rezistă pe suprafețe până la 14 zile nu a rămas în picioare.
Tot mai mulți specialiști, printre care expertul Hendrik Streeck, care a făcut un studiu în localitatea Heinsberg, epicentrul epidemiei de COVID-19 din Ger­mania, susțin că există o proba­bilitate foarte redusă de a te infecta atunci când eşti în public: „Nu există niciun risc semnificativ să te infectezi atunci când mergi la cumpărături. Am luat mostre de pe clanţe, telefoane şi toalete, şi nu am reuşit să cultivăm virusul în laborator, pe baza acestor probe.
E nevoie ca o persoană infectată să tuşească pe mână, să atingă imediat o clanţă şi tot imediat o a doua persoană să atingă acea clanţă şi apoi faţa”, susţine el.
Și atunci cum rămâne cu psihoza dezinfectării cumpărăturilor, a tălpii pantofilor, a clanțelor etc.? Nicicum, s-au „sucit” un pic experții. Și nu e prima dată.
Nici ultima.
După ce toate primăriile s-au grăbit să dezinfecteze scări de bloc și străzi, OMS a dezmințit și această teorie:
„Pulverizarea spaţiilor exterioare, cum sunt străzile sau trotuarele, nu este recomandată pentru eli­mi­narea virusului SARS-CoV-2 sau a altor agenţi patogeni, pentru că dezinfectantul este inactivat de murdărie. Chiar şi în lipsa materiilor organice, este puţin probabil ca pulverizarea chimică să poată acoperi corect toate suprafeţele pentru o durată a timpului de contact suficientă pentru inactivarea agenţilor patogeni. În plus, străzile şi trotuarele nu sunt considerate rezervoare de infectare cu COVID-19”, iar „pulverizarea de dezin­fectanţi, chiar şi în exterior, poate fi periculoasă pentru sănă­tatea umană”, explică OMS într-un document despre curăţarea şi dezinfectarea suprafeţelor în răspuns la noul coronavirus.
 

3. Pune masca, scoate masca
 

Purtatul măștilor și mănușilor a generat una dintre cele mai ridicole mascarade ale pandemiei. Iniţial, purtarea măștilor a fost recomandată doar celor care suferă de infecții respiratorii și personalului medical. Apoi, să nu ne simțim discriminați, ni s-a impus tuturor purtarea măștilor. Iniţial, doar cele sanitare, că restul, tot OMS ne spunea că nu ne protejează. Ulterior, specia­liștii s-au sucit din nou și au ajuns la concluzia că mai bine cu orice, decât fără. Există, însă, în conti­nuare, păreri care spun că, neschim­bate des sau folosite de oamenii cu alergii sau afecțiuni respiratorii, măștile dăunează grav sănătății.
Purtarea mănușilor a generat și mai multe controverse, de la recomandarea purtării lor, s-a ajuns la concluzia că și mănușile pot purta virusuri și mizerie, nu doar mâi­nile, așa că, tot spălatul pe mâini e mai sănătos.
Aceeași întrebare shakespeariană - „A fi sau a nu fi?” - poate fi aplicată și spirtului sanitar. De la sfaturi care ne spuneau că spirtul nu are niciun efect, la recomandarea folosirii alcoolului sanitar și produselor cu minim 70% alcool, nu a fost decât un pas.
 

4. Carantina, bat-o vina
 

Desigur, contradicțiile ne ard acolo unde ne doare mai rău: la buzunar. Pentru că măsurile dure au generat o recesiune economică extrem de gravă, din care nu se știe când și cum vom ieși. Știm, în schimb, cum am intrat: din cauza carantinei. Dar de ce? Păi, cam degeaba... Tot mai mulţi specialiști ne spun acum că măsurile restrictive au fost disproporționate și că nu era nevoie de „lockdown”, adică de carantină. Iar statele nordice, care nu au luat măsuri, ci doar au transmis recomandări, au devenit acum, din exemplu negativ, un exemplu pozitiv... Renumita publicație germană Das Bild a anunțat că măsurile de încarantinare pentru prevenirea răspân­dirii COVID-19 au fost „o greşeală uriașă”. Citind opiniile mai multor gânditori moderni de anvergură, Das Bild argumentează că guvernul german a mers înainte cu încălcarea drepturilor fundamentale ale oamenilor, fără a asculta argumente contrare, așa cum ar fi fost normal. Evident, afirmația e perfect valabilă și pentru România.

5. Testați, testați, testați. Dar sunt corecte rezultatele?
 

Una dintre recomandările OMS s-a referit la testarea în masă. Numai că, se pare că nici testele PCR nu sunt atât de precise pe cât se spune. Un exemplu în acest sens ar fi cei 30 de angajați ai DGASPC Mureș, depistați pozitiv, asimptomatici, și băgați cu forța în spitale. Unii și-au făcut testele serologice din care a reieșit că nu au avut COVID. Acum vor să dea în judecată Ministerul Sănătății..
 

6. Tratamentul minune care nu există
 

De la începutul pandemiei s-a vorbit despre tot felul de tratamente minune. Cel mai celebru dintre ele a fost hidroxiclorochina, pe care americanii, în frunte cu șeful statului, Donald Trump, chiar și l-au administrat preventiv. Numai că, mai nou, mai multe state au interzis acest tratament, iar OMS a anulat studiile privind acest remediu. Din minune, hidroxiclorochina a devenit… otravă. Nici măcar Remdesivir nu a fost încă autorizat ca și tratament pentru COVID. În schimb, dacă la început ni se recomanda să nu folosim Ibuprofen din cauză că ar fi dăunător bolnavilor cu coronavirus, mai nou, oamenii de știință spun că ar putea fi folositor pentru ameliorarea simptomelor pentru bolnavii de COVID și au inițiat o cercetare în acest sens.
 

7. Morții cu morții...
 

Nici previziunile sumbre despre morți, despre curbele și pantele ascendente ale coronavirusului, nu s-au adeverit. Din fericire. Și, în condițiile în care în România indiferent de ce boli au suferit, dacă au avut COVID-19, morții sunt declarați ca și victime ale coro­navirusului, va trece mult timp până când vom afla cu adevărat câți oameni a ucis virusul chine­zesc. Chiar secretarul de Stat, Horațiu Moldovan a făcut o afirmație cel puțin interesantă: 80% din cei decedați mureau oricum. Și atunci, oamenii mor cu COVID sau din cauza COVID?
 

8. Rămâneți cu noi, vine valul doi! Vine valul doi?
 

Țineți minte că înainte să se sfârșească „valul 1”, experții de la cel mai înalt nivel ne spuneau să ne pregătim de „valul 2”, care stă după colț și va lovi în vară sau, cel mai probabil, în toamnă, cu și mai multă putere? Ei bine, Maria Neira, directoarea pentru Sănătate Publică a OMS, a declarat că este din ce în ce mai puțin probabil un al doilea val al infecțiilor cu coronavirus. Potrivit lui Neira, „a fost diminuată atât de mult rata de transmitere, încât virusul va avea dificultăţi să supravieţuiască”.
 

9. În loc de concluzie, niște certitudini
 

Lista neconcordanțelor poate continua, dar credem că cetățenii se simt oricum destul de debusolaţi, uluiți și mirați. Așa că ar fi cazul să vă spunem că sunt și certitudini. Două. Prima, care nu poate fi negată de nimeni, e criza eco­nomică care a generat deja mi­lioane de șomeri la nivel mondial, iar unele industrii vor avea nevoie de minim 3-5 ani pentru a ajunge din nou la nivelul la care au fost în urmă cu 3 luni.
A doua certitudine este suferința bolnavilor non-COVID. Recu­noscută mai nou și de OMS. Pandemia COVID-19 a afectat serios prevenirea și tratarea bolilor netransmisibile în spitale, arată un studiu la nivel global publicat de Organizația Mondială a Sănătății. Studiul, făcut în luna mai în 155 de țări, confirmă impactul coronavirusului asupra sistemelor de sănătate din întreaga lume, dar mai cu seamă în țările sărace. Serviciile de sănătate au fost afectate parțial sau total de coronavirus, în multe țări, relevă studiul.
În 53% din țările care au luat parte la studiu, a fost perturbată tratarea bolilor arteriale; în 49% a fost afectat tratamentul pentru diabetici; în 42% - tratamentul cancerului; în 31% - urgențele cardiovasculare. De asemenea, serviciile de recuperare au fost afectate în aproape două treimi (63%) din țări. În 94% din țări, personalul medical care se ocupă de tratarea bolilor netransmisibile a fost relocat parțial sau total în tratarea pacienților COVID-19. În peste jumătate din țări, programele publice de scanare (de exemplu: pentru cancerul la sân ori cancerul cervical) au fost amânate.
Studiul confirmă ceea ce auzim de o perioadă încoace. Anume că mulți oameni care au nevoie de tratament pentru cancer, boli de inimă sau diabet, nu au beneficiat de serviciile și medicamentele necesare de când a izbucnit pandemia COVID-19. Este vital ca țările afectate să găsească metode noi de a asigura aceste servicii medicale, chiar dacă se luptă în continuare cu coronavirusul - a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS.
Bolile netransmisibile omoară anual 41 de milioane de oameni, adică 71% din totalul deceselor la nivel mondial. Cu ei cum rămâne?