Consultările preşedintelui cu societatea civilă. Un maramureşean prezent la Cotroceni!

Tragedia de la Colectiv a cutremurat din temelii societatea românească, dar mai ales partidele politice, puse în situaţia de a face faţă oamenilor ieşiţi în stradă, care cereau plecarea politicienilor corupţi.

După ce emoţia colectivă s-a mai risipit, au urmat cereri ale străzii adresate politicienilor, celor care se află la conducerea României. Cereri dure, greu de încadrat într-o listă obişnuită de solicitări, dar în acelaşi timp, aceleaşi cereri de mai bine de 20 de ani.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că se va consulta şi cu societatea civilă, anunţ care a dinamitat unitatea celor din stradă.

După criterii simple, ale notorietăţii între cei din stradă, s-au ales cei 20 de reprezentanţi ce au mers la întâlnirea cu preşedintele. Au fost voci pro şi contra, aşa cum vor fi întotdeauna. Important este că întâlnirea a avut loc, semn că societatea civilă poate avea un cuvânt de spus în rezolvarea problemelor ce macină România.

 Maramureşul a avut un reprezentant în delegaţie, Ştefan Dărăbuş, liderul HHC România, una dintre cele mai cunoscute organizaţii ce activează în zona protecţiei sociale. În momentul de faţă, Dărăbuş este coordonatorul HHC pentru Europa Centrală şi de Est.  

Întrebare: Cum au ajuns ONG-urile de la proteste la discuţii cu preşedintele?

Răspuns: Modul în care au fost strânse ONG-urile şi reprezentanţii societăţii civile pentru discuţii a fost spontan, tocmai pentru că imperativele legate de timp erau atât de mari. Au fost câteva ore în care s-a decis şi la preşedinţie că se doreşte şi o consultare cu societatea civilă. Atunci cred, oamenii s-au uitat la cei de care  ştiau, la cei de care aveau relaţii, cunoştinţe, informaţii că ar fi de relevanţă în societatea civilă şi de asemenea au luat şi oameni din Piaţă, de pe stradă.

Ei au dorit să facă o combinaţie între solicitările pe care le are Piaţa, oamenii din stradă, de natură spontană şi solicitări pe care le aveau deja ONG-urile. Fie că vorbim de Federaţii, de ONG-uri, fie că vorbim de organizaţii care sunt prezente în Piaţă de ani şi ani de zile, cum suntem şi noi. Toate aceste organizaţii sunt într-o relaţie de colaborare cu autorităţile statului şi de conlucrare de atâta amar de vreme şi am fost implicaţi în tot ceea ce înseamnă schimbare, reformă de sistem, de protecţie socială, în cazul nostru sau pe parte de fonduri structurale că a fost şi FDPC. A fost şi Liviu Mihaiu, de la Salvaţi Delta şi mai mulţi… Este clar că lideri marcanţi din sectorul societăţii civile au lipsit. La fel cum e clar că, poate, nu ar fi trebuit să fim neapărat noi, puteau fi alţii care să reprezinte doleanţele… Dar, cred că grupul care a fost acolo, a făcut-o bine, la fel cum ar fi făcut-o şi alţii.

A fost şi asociaţia studenţilor şi un reprezentant al medicilor rezidenţi, a fost şi muzicianul Adi Despot… A fost o adunătură interesantă de oameni, o sumă interesantă. A fost şi Cristina Guseth de la Freedom House România, au fost mulţi reprezentanţi de ONG-uri care au ceva de spus!

Întotdeauna va exista o discuţie, de ce acest grup şi nu altul, dar esenţial este că acest grup a reuşit să transpună solicitările pe care le avea strada la acel moment. Dar şi solicitările fundamentale ale societăţii civile. Mai trebuie să spun că a fost o primă consultare cu societatea civilă, acest proces va continua!

Întrebare: Cum a decurs întâlnirea?

Răspuns: Am fost sunaţi să mergem în dimineaţa zilei de vineri. Pe siteul de la preşedinţie, la mesaje erau deja peste 5000. Şi noi (HHC) am trimis câteva justificări ale solicitării noastre de a fi prezenţi la discuţii. Una era legată de proiecţia financiară asupra sistemului de protecţie socială, alta a fost legată de un audit asupra sistemului de servicii sociale, alta era legată de studiul pe care l-am făcut noi în portofoliul pentru alocări structurale pentru 2014-2020.

Am fost sunat, am fost acolo. O discuţie care a durat peste două ore, deşi iniţial era prevăzut să dureze o oră şi jumătate.

Preşedintele a spus că vrea să ne asculte pe toţi, ceea ce a şi făcut.

Fiecare dintre noi a avut posibilitatea să îşi expună lista de solicitări. Preşedintele a promis că toate aceste solicitări vor fi înregistrate şi preluate. Iar implementarea lor va fi luată în considerare în cel mai serios mod.

Au fost şi reproşuri adresate preşedintelui, de la faptul că a lipsit la evenimente, că a apărut prea târziu. Fiecare a spus ce a avut mandat şi ce a crezut că este important pentru România în acest moment. 

Alte cereri ale societăţii civile

Sorin Ioniţă, reprezentantul Expert Forum (EFOR), a fost, la rândul său, invitat la discuţii.

Iată ce doresc EFOR şi organizaţiile asociate cu aceasta, Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE), Grupul pentru Dialog Social (GDS), Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN), Asociaţia Pro Infrastructură: Desemnarea unui premier credibil şi cu voinţă pentru a introduce schimbarea de profunzime cerută de români atât în noiembrie 2014, cât şi în noiembrie 2015.

Demisia lui Victor Ponta şi Gabriel Oprea doar pentru a fi înlocuiţi de consilieri ai lor nu este ceea ce se cere sau ceea ce a promis preşedintele celor ce l-au ales. Dacă preţul pentru o schimbare reală vor fi alegerile anticipate, atunci aşa să fie.

Pentru Parlament şi premierul nou investit revenirea la alegerea primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în două tururi de scrutin, pentru a înlătura pericolul de oligopol al partidelor mari. Termen: 10 decembrie.

Anularea mandatelor celor 552 primari şi 4791 consilieri migratori pe OUG 55/2014. CCR a declarat măsura neconstituţională, însă Parlamentul refuză de aproape un an de zile să pună situaţia în ordine, plasându-se astfel în afara legii. Termen: 1 decembrie.

Dizolvarea actualelor Comisii de Control SRI şi SIE din Parlament şi desemnarea unor parlamentari credibili, care să efectueze anchete serioase şi să ofere explicaţii publice pentru activităţile serviciilor secrete, plus un control bugetar eficient. Termen: 1 decembrie.

Înlocuirea actualului Avocat al Poporului cu o persoană competentă, neutră politic şi aptă să-şi îndeplinească mandatul în interes public. Termen: 1 decembrie.

Aprobarea înfiinţării Agenţiei Naţionale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate. Termen: 10 decembrie.

Respingerea iniţiativelor existente în Parlament care vizează slăbirea mecanismelor de luptă anticorupţie. Termen: 1 decembrie.

Întărirea DNA şi a Parchetelor prin oferirea posibilităţii tehnice de a efectua interceptări, pentru a nu mai depinde de tehnica SRI.

Premierul învestit să procedeze urgent la demiterea şefilor de companii publice cu probleme legale (cazul CE Oltenia).

De asemenea, şefii numiţi prin încălcarea legii (OUG 109/2011 privind managementul profesionist) la companii precum CFR Marfă, CNADNR, Aeroporturi Bucureşti, CN Hunedoara şi altele trebuie demişi, iar noii şefi să fie numiţi prin respectarea deplină a criteriilor de selecţie şi profesionalism cerute de OUG 109.

De la aplicarea acestei ordonanţe, modificată recent, nu trebuie să existe niciun fel de excepţii. Termen: 1 decembrie.

Premierul învestit să se angajeze să decăpuşeze companiile de stat (care au datorii cât bugetele sănătăţii şi educaţiei la un loc), precum şi la continuarea procesului de profesionalizare şi depolitizare a managementului companiilor de stat. Termen: 10 decembrie.

Cei 20 de participanţi

Reprezentanţii societăţii civile şi ai „străzii” au ajuns la Cotroceni pentru discuţii cu preşedintele Klaus Iohannis, care a catalogat întâlnirea drept atipică. La reuniune au fost prezenţi 20 de reprezentanţi: Cătălin Drulă  de la Asociaţia Infrastructura, Cristina Guseth de la Freedom House România, Adrian Despot, solistul trupei Viţa de Vie, Liviu Mihaiu, jurnalist, Ştefan Dărăbuş de la Hope and Homes for Children, Tudor Benga, reprezentant al manifestanţilor din Bucureşti, Sorin Ioniţă de la Expert Forum, Nicuşor Dan, Elena Calistru, de la Funky Citizens, Ema Stoica, studentă la Facultatea de Jurnalism, Mihai Dragoş de la Consiliul Tineretului din România,  Claudia Postelnicescu de la  Iniţiativa pentru România, Clara Matei de la Asociaţia Medicilor Rezidenţi din România, Andrei Cornea de la GDS, Edmond Nicoluşcă de la Asociaţia pentru Educaţie, Cultură şi Normalitate, Tudor Benga de la Okian, Horia Oniţă de la Consilul Naţional al Elevilor, Alexandru Bindar de la Uniunea Studenţilor din România.

La întâlnire a mai fost şi un medic, Dragoş Slăvescu, dar şi un reprezentat de la Uniţi Salvăm.

Iniţiativa România, o mişcare civică

Iniţiativa România a cerut românilor să nu plece din stradă şi să continue exercitarea paşnică a libertăţii de exprimare şi întrunire până când partidele vor face primi paşi concreţi pentru curăţarea clasei politice: Demisii imediate din funcţiile publice ale politicienilor (consilieri locali, consilieri judeţeni, primari, preşedinţi CJ, parlamentari, miniştri) anchetaţi penal, trimişi în judecată penală sau condamnaţi penal în primă instanţă sau definitiv, indiferent de modalitatea de executare.

Demisia imediată din Parlament a politicienilor care au iniţiat şi susţinut tentativele de modificare a legislaţiei penale cu scopul slăbirii luptei anticorupţie şi îngrădirii independenţei Justiţiei.

Demisia imediată din Parlament a politicienilor care au blocat aplicarea deciziilor definitive ale Justiţiei privind incompatibilităţi sau conflicte de interese ale parlamentarilor.

În plus, Iniţiativa România a cerut respectarea promisiunii din campanie a Preşedintelui Iohannis: vot electronic pentru toate tipurile de alegeri şi accesibil tuturor cetăţenilor români, indiferent de domiciliu.

Iniţiativa România este o mişcare civică care îşi propune coagularea cetăţenilor şi a societăţii civile în Bucureşti. Scopul acesteia este identificarea resurselor care, pe termen mediu şi lung, vor reprezenta o alternativă la clasa politică actuală în administraţia publică locală şi naţională.