Concursul „Tradiţii şi obiceiuri din comuna mea” şi-a premiat câştigătorii

Circa 40 de elevi participanţi la concursul „Tradiţii şi obiceiuri din comuna mea”, însoţiţi de cadrele didactice Monica Cozma, Cristina Farcaş, Monica Pop şi Liana Morar au vizitat în cadrul săptămânii „Şcoala Altfel” Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare. Excursia a fost oferită de UAC Europe şi Asociaţia NEMUS.

„Dumbrăviţa deţine obiceiuri şi tradiţii vechi, dintre care puţine se mai practică în ziua de azi. Dintre toate acestea, am ales să vorbesc despre nunţi. O nuntă, mai demult ţinea două zile, în prima la mireasă, iar a doua la mire. Mirele mergea cu naşii săi şi cu druştele sau fetele de nuntă, la biserică. Acasă la naşi se făcea un steag cu care se dansa de mai multe ori pe durata nunţii.

Pe drumul spre cununie, chemătoarele care-i însoţeau pe chemători îi cântau miresei: «Hai mireasă-n cununie / Până-i verde frunza-n vie / Dacă frunza s-a usca / Veniu-ai, nu te-oi chema». Când cununia era gata, toţi nuntaşii mergeau acasă la mireasă, unde se aşezau la masă şi nunta începea...

Seara, chemătoarele dădeau răspuns miresei o lingură, o furculiţă şi o farfurie cu prăjitură. ... Înainte de a merge de la mireasă la mire, îi cântau miresei: „Ia-ţi mireasă ziua bună / De la Soare, de la Lună / De la maică-ta cea bună / De la iarba din răscruce / De la tatăl tău cel dulce / De la grădina cu flori / De la faţi, de la surori / De la stuţ de viorele, de la veri şi de la vere / De la stuţ de busuioc, de la feciorii din joc / De la stuţ de mentă creaţă, de la feciori de pe braţă / Şi miresucă, struţ de flori / Ia-ţi gândul de la feciori / şi ţi-l pune la bărbat, că cu el te-ai cununat!”

Diana Curtuişan, cls. a VII-a Dumbrăviţa

„Sărbătoarea Paştelui la Chechiş. În tradiţia noastră începutul sărbătorii este marcat de postul de şapte săptămâni. O semnificaţie importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi femeile încep să pregătească pasca şi vopsesc ouăle. Sâmbătă noaptea, oamenii îmbracă straie de sărbătoare, iau câte o lumânare şi pornesc către Biserică, unde preotul iese cu Lumina Învierii şi se înconjoară biserica de trei ori. Când preotul rosteşte: Hristos a Înviat!, toţi cei prezenţi răspund: Adevărat a Înviat! Cu lumânarea aprinsă fiecare se întoarce acasă şi face o cruce mică pe peretele dinspre răsărit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va păstra tot restul anului. Duminică dimineaţa toţi oamenii se îndreaptă spre biserică cu bucate alese aşezate în coşergi pentru a fi sfinţite”

Georgiana Petrehuş, cls. a VII-a Dumbrăviţa

„Dumbrăviţa este un sat tainic, plin de mistere, tradiţii şi obiceiuri, multe pierdute în negura anilor. Am întrebat persoane mai în vârstă şi am aflat despre obiceiuri ciudate, dar şi nemaipomenit de frumoase. Printre acestea se află obiceiul de Bobotează. Se spune că în noaptea Botezului Domnului, în râul care curge prin sat, există un loc în care apa se întoarce, iar acolo femeile care aveau copii bolnavi mergeau şi luau apă, cu care îi spălau. Se spunea că apa era sfinţită, iar apa sfinţită vindecă orice. Boboteaza are o semnificaţie şi o valoare sentimentală uriaşă pentru dumbrăviceni. Mai mult, de Botezul Domnului, la noi în sat era Hram, şi toţi oamenii îşi chemau rudele şi prietenii la ei. Către seară, cu toţii mergeau la Verjel, care ţinea trei zile şi unde oamenii se distrau într-o atmosferă de nedescris.... Mi-aş fi dorit să mă fi născut în acele vremuri, să am parte şi eu de aceleaşi obiceiuri minunate”.

Gabriela Vari, cls. a VII-a Dumbrăviţa

Săptămâna „Şcoala Altfel”, o mulţime de activităţi pentru copiii din comuna Dumbrăviţa

Săptămâna Şcolii Altfel a însemnat o mulţime de activităţi pentru copiii din comuna Dumbrăviţa. Ne-a făcut plăcere, ca de fiecare dată, să putem şi noi contribui la bucuria lor. Împreună cu copiii din clasele primare şi gimnaziale am îmbinat atelierele de creaţie cu tematică pascală cu plantarea de trandafiri. După ce au confecţionat coşuleţe de hârtie în care au strâns ouă de ciocolată şi au

colorat şi decupat iepuraşi adorabili, copiii au ieşit în curtea şcolii.

Aici au plantat împreună cu colegii noştri internaţionali câţiva butaşi de trandafir. Având în vedere căldura cu care au fost primiţi de fiecare dată în comună şi oamenii buni care le-au schimbat în bine percepţia despre români pe care o aveau în ţările lor de origine, avem convingerea că voluntarii se vor întoarce să admire trandafirii plantaţi împreună cu copiii dumneavoastră peste ani şi ani.

Iată şi câteva curiozităţi privind modul cum este sărbătorit Paştele în ţările de origine ale colegilor noştri internaţionali:

În Danemarca copiii îşi trimit unii altora scrisori în versuri, iar în loc de semnătură pun atâtea puncte câte litere are numele expeditorului. Destinatarul care ghiceşte cine i-a trimis scrisoarea primeşte un ou decorat, iar cel care nu ghiceşte trebuie să dea la rândul său un ou celui care i-a scris. În unele zone din Germania preotul conduce procesiunea de Florii mergând călare pe un măgar, iar în zonele colinare din Marea Britanie copiii organizează concursuri de rostogolit ouă, iar cei ale căror ouă ajung în vale fără să fie sparte le primesc drept premiu pe cele sparte ale prietenilor lor.