Colţu meu. Pandemie și alegeri

Atenția publică este împărțită, acum, între pandemia ce de­filează spre noi orizonturi și alegerile locale care ar trebui să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie. Și într-unul și în ce­lălalt, oamenii, cetățenii trebuie să își aducă aportul substan­țial în rezolvarea situației. Po­­ves­tea virusului ucigaș merge mai departe, spre zone în care noi vom fi copleșiți de puterea virusului. Cu toate acestea, mulți cetățeni dau cu flit poveștii și își văd de mărunta existență condimentată de ieșiri la apă, mici, bere, mall, discuții cu prietenii… Evident, fără a purta masca, devenită accesoriu de modă, stil, sau de chichi. Situația asta merge de ceva vreme. Cam de prin perioada în care la noi erau raportate puține cazuri. Acum, avem mai multe, chiar multe, avem niște focare și totuși vitejii nu se lasă. Cu berea în mână fac teorii, dau verdicte, după care merg acasă și se culcă ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.
Niște cunoștințe ce îmi împuiau capul cu teoriile conspirațio­niste ce circulă nestingherite pe autostrada netului, spre surprinderea mea, m-au sunat să îmi spună că nu ne vom mai vedea o vreme pentru că mai mulți prieteni de-ai lor au fost internați cu teribila boală. Aveau un ton ferm, puternic, și aveam impresia că vor spune ceva de genul: Nu v-am spus eu că virusul există! Probabil, în astfel de situații nefericite începi să vezi mai corect ce se întâmplă.
Pe lângă pandemie, politicienii au început să se agite din cauza alegerilor. Unii spun că ele vor fi amânate din cauza virusului. Alții dau asigurări că alegerile se vor desfășura în deplină sigu­ranță. Partea proastă a acestor alegeri e că nu prea vor putea vorbi cu votanții ca pe vremuri. Luau localitățile la rând, se adunau în locații mari, cu zecile, sutele sau miile și se transmitea un program economic, politic, social ce nu era nicio­dată respectat. Dar nu programul era important, ci inte­rac­țiunea cu mulțimea. Votanții se uitau la ei ca la zei, iar politicienii se uitau la votanți ca la minusculii…