Clujul sus, Baia Mare mai jos. Disparitățile între județele din ADR N-V

Conform unui raport de specialitate, Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țările estice. Specialiștii explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine. Prin extensie, nici băimărenilor nu li se pare că ar trăi mai bine. Pe de altă parte, mulți cetățeni din Baia Mare consideră că o duc mai bine decât în urmă cu 10-15 ani. Chestie de percepție, dar și de realitatea care ne înconjoară. Revenind la Cluj, vă prezentăm concluziile cu privire la Produsul Intern Brut.

Agenția Reuters a publicat, recent, o analiză privind recuperarea decalajului eco­nomic dintre România și statele vecine. Economia Româ-niei ar urma să depășească în acest an economiile statelor vecine care stagnează, ajutată fiind de fondurile europene, de o monedă stabilă şi de investițiile străine, ce sunt stimulate în parte şi de relocarea activităților din Rusia şi Ucraina, au spus cei de la Reuters.
Jurnaliștii britanici notează că România a devenit a doua mare economie din Europa de Est, după Polonia. În acest context, repre­zentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropo­litană (ZM) Cluj, în colaborare cu partenerii de la Banca Mondială, au comparat PIB-ul per capita, exprimat în paritatea puterii de cum­părare standard (PPS) al ZMC, cu cel al unor zone metropolitane similare din Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia.
PIB (Produsul Intern Brut) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unei țări/ zone în decurs de un an. PPS este o unitate monetară artificială; teoretic, un PPS poate cumpăra aceeași cantitate de bu­nuri și servicii în fiecare țară. Altfel zis, un PPS are aceeași valoare în orice magazin din UE. Pentru a simplifica, vom echivala un euro cu un PPS.
Astfel, ZM Cluj (formată din municipiul Cluj-Napoca și 19 comune învecinate) a depășit, încă din 2019, zonele metropolitane constituite în jurul orașelor asemă­nă­toare din țările amintite.
De exemplu, PIB-ul per capita al ZM Cluj a fost, în 2019, conform Eurostat, 29.800 de euro, în timp ce PIB-ul Cracoviei (al treilea oraș din Polonia după capitală la capitolul dezvoltare economică) a fost 28.300 de euro. ZM Cluj a depășit și zona metropolitană a celui de-al doilea oraș ca mărime din Cehia, Brno, care a avut PIB-ul per capita 27.500 de euro. La mare distanță vin Košice (denumirea latină Cașovia, al doilea oraș ca mărime din Slovacia), cu 17.400 de euro și Debrețin (al doilea oraș ca mărime din Ungaria) cu 16.300 de euro. Zona metropolitană din jurul Plovdivului, al doilea oraș ca mărime din Bulgaria, a avut un PIB per capita de 14.000 de euro în 2019. Mai trebuie să precizăm că datele menționate sunt din 2019, astfel că cel mai probabil, în 2022, PIB-ul în ZM Cluj a crescut și mai mult.

Tot recent, Direcția de Statistică clujeană anunța că salariul mediu net a depășit, în Cluj, pragul record de 5.000 de lei în noiembrie 2022, adică peste o mie de euro. Astfel, salariul mediu net din Cluj e mai mare cu 20% față de media națională și e cel mai mare din țară după cel înregistrat în București.
Bogdan Stanciu, purtător de cuvânt la ZM Cluj, susține că expli­cația acestei dezvoltări are legătură cu politicile publice de încurajare a investițiilor. „La nivel de Cluj, aceste politici publice sunt bazate pe colaborarea întregului ecosistem urban: administrație publică, mediu privat, mediu academic, societate civilă, cetățeni interesați. Platformele importante de dialog în acest sens sunt clusterele și con­sultările publice punctuale. În baza lor, s-au realizat o serie de strategii de dezvoltare, sectoriale și generale, care au stat la baza acestei creșteri econo­mice”, explică el.
Efectul acestor politici se mani­festă prin creșterea în sectorul IT, parcurile industriale, numărul mare de IMM-uri etc. În general, Clujul s-a înscris de mai mulți ani pe traiectoria de a deveni o economie bazată pe cunoaștere. În acest sens, un rol extrem de important revine mediului academic clujean, fără de care cu greu ar putea fi imaginat un viitor prosper.
Specialiștii clujeni au mai spus că sunt, în continuare, necesare in­vestiții de anvergură în infrastructura de mobilitate metropolitană, cum ar fi centura metropolitană, metroul, trenul metropolitan.

Economistul Radu
Nechita, conferențiar la Universitatea Babelș-Bolyai din Cluj-Napoca, susține că datele disponibile arată că „avansăm, ajungem din urmă”.
„Singura noastră șansă este să creștem mai repede decât alții, iar asta se face copiind lucrurile bune care stimulează oferta, producția de bunuri și servicii, concurența, libertatea de intrare pe piață, protejarea drepturilor de proprietate, reducerea costurilor de tranzac­ționare etc. și nu copiind prostiile, extravaganțele, erorile, aberațiile etc pe care și le permit cei bogați”, a subliniat Nechita.
El a mai susținut că o comparație mai relevantă s-ar putea face dacă, pe lângă PIB-ul per capita exprimat în paritatea puterii de cum­părare standard, s-ar lua în consi­derare și rata inflației. Totodată, pentru a realiza o comparație mai fidelă a calității vieții e nevoie și de alte elemente pe lângă PIB raportat la puterea de cumpărare, cum ar fi calitatea serviciilor de sănătate, educația, calitatea spa­țiilor publice, poluarea aerului etc.
La nivelul bunului-simț și dacă ne uităm la numeroasele probleme semnalate în presă, Clujul are cea mai scumpă piață imobiliară din România, dar și prețuri mari, în general, la bunuri și servicii, în contrast cu serviciile publice și mai ales cele de sănătate, care nu excelează. În acest context, lo­cuitorii ZM Cluj nu par că ar trăi mai bine decât cei din zone similare din Polonia, Cehia, Ungaria sau Slovacia. Percepția e una, realitatea e alta.

România târăște după ea, de 30 de ani, un model de dezvoltare care împiedică convergența omogenă către nivelul de dezvoltare european. Nu a existat niciun plan politic de atenuare a inegalităților și nici nu au fost create condițiile necesare pentru dezvoltarea na­turală și circulația firească a capitalurilor. Rezultatul este coa­gu­larea a 3-4 Românii – foarte diferite între ele atât ca grad de dezvoltare, cât și ca perspectivă de viitor.
Această dezvoltare a României, care presupune concentrarea acti­vității economice în doar câteva puncte de pe hartă, este evidentă nu doar prin prisma decalajului principalelor regiuni ale țării față de Capitală, ci, în primul rând, prin prisma decalajelor din interiorul regiunilor. Bucureștiul a generat în 2021 aproape un sfert, respectiv 24,3% din Produsul Intern Brut al României (PIB). Economia Capitalei a fost cât cea a primelor șase cele mai puternice județe la un loc, respectiv Cluj, Timiș, Constanța, Prahova, Brașov și Iași („campioanele” regiunilor pe care le reprezintă). Dacă adău­găm și județul Ilfov, regiunea a generat 27,2% din economia na­țională, mai mult decât dublul regiunii de pe locul al doilea, Nord-Vest.

Concluzii
Așa ajungem la problema prin­cipală în ceea ce privește dezvol­tarea României și, prin extensie, a județelor din Regiunea de N-V.
În urmă cu mulți ani, a fost prezentat un model de dezvoltare eco­nomică a țării care ar fi dus la reducerea disparităților între jude­țele României. A apărut această sintagmă: „reducerea disparităților între județe”. Mai românește, s-a înțeles că se vor face eforturi pentru ca fiecare județ  să se dezvolte pentru a nu mai fi așa mari diferențe între ele.
La vremea respectivă, Baia Mare era pe cai mari. Mineritul nordului și metalurgia „duduiau” și produceau fonduri foarte mari. S-ar fi putut dezvolta orașul foarte mult. De fapt, Baia Mare avea o eco­nomie care era peste cea a Clujului. Tocmai se înființaseră Agen­țiile de Dezvoltare: Cele opt care au împărțit România după modelul landurilor germane. Vorbim des­pre un model economic. Dar care ar fi dus la o regionalizare a României după modelul european și care ar fi permis atragerea de fonduri europene. România se pregătea pentru intrarea în UE și pentru începerea marii aventuri de atragere a fondurilor europene.
Dar lucrurile au avut o altă evo­luție. Mineritul nordului s-a închis, metalurgia s-a închis, multe întreprinderi din Baia Mare au fost puse pe butuci, iar municipiul de pe  Săsar a rămas de izbeliște. Prin intrarea în UE, ADR-urile au devenit foarte importante, iar ju­dețele componente au început să lucreze pentru atragerea de fonduri europene. Așa a început creșterea Clujului și descreșterea Băii Mari. Cei din Cluj s-au aliat cu Oradea și au atras fonduri europene de sute de milioane de euro, în detrimentul Băii Mari și al celorlalte capitale de județ din ADR N-V.
Nu mai intrăm în detalii tehnice.  Am tot scris de această situație. Pentru a obține fonduri europene, trebuiau proiecte bine făcute, dar și bine susținute. Nu toate pro­iectele atrăgeau bani. Iar Cluj și Oradea s-au susținut reciproc.  Rezultatele  se văd acum.

Raportul de mai sus consfințește dezvoltarea Clujului la un nivel fără precedent.  În clasamentul PIB, Baia Mare se află pe locul trei în cadrul ADR N-V. Clujul are în 2021 un PIB de 60 de miliare de lei, iar Baia Mare doar de 19 mi­liarde lei. Dacă luăm în calcul și alte date, așa cum spuneau specialiștii, inflația, prețuri, servicii, Baia Mare mai coboară un loc sau două.

Concluzia concluziilor e că este nevoie de fonduri europene, de investiții masive în economia județeană, de parcuri industriale, de facilități pentru investitori.  Ăsta e drumul și disparitățile ar începe să scadă.