Cifre absurde: 18,8 milioane de votanți la 19 milioane de locuitori

În România, aproape toți cetățenii au drept de vot! Absurdul acestor cifre poate fi demonstrat printr-o simplă analiză comparativă a rezultatelor parțiale ale recensământului și a datelor de la Autoritatea Electorală Permanentă. Sunt greșite datele recensământului, adică au rămas români nerecenzați sau numărul total de alegători este „umflat” intenționat? Care e miza acestor cifre?

În fiecare an electoral, înainte de războiul votului, pornește un alt război, cel al cifrelor. De ani buni, se tot vorbește că numărul alegătorilor din România este o mare necunoscută. Există cel puțin trei rânduri de date. Primul rând ar fi cel din recensământ, conform căruia totalul populației ar fi de 19,05 milioane de locuitori, dintre care vreo 4 milioane aveau sub 18 ani. Rezultă vreo 15 milioane de votanți. Însă, al doilea rând de date, de la Autoritatea Electorală Permanentă nu seamănă deloc cu aceste cifre. Numărul alegătorilor din țară înscriși în Registrul electoral la 31 ianuarie 2023 este de 18.891.066. Asta ar însemna că doar vreo 150.000 de români au sub 18 ani și nu au drept de vot, ceea ce e imposibil. Dacă mai luăm și datele de la Ministerul de Interne, intrăm și mai mult în ceață. De altfel, anii trecuți era semnalat că sunt mai mulți alegători înscriși pe liste decât numărul total al cetățenilor care au cărți de identitate. Or, fără carte de identitate nu se poate vota....
Dacă vorbim despre Maramureș, cifrele sunt la fel de confuze. Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Maramureș de 452.475 persoane. Iar în Registrul electoral figurează circa 420.000 de alegători mara­mu­reșeni, ceea ce ar fi imposibil. De exemplu, municipiul Baia Mare are o populație rezidentă de 108.759 persoane, conform datelor provizorii de la recensământ, iar în Registrul alegătorilor, municipiul reședință de județ are circa 116.000 de alegători, adică avem mai mulți alegători decât populația totală a municipiului!

De ce sunt importante aceste cifre? În primul rând, sunt esențiale în cazul unui referendum. Și asta deoarece legea prevede că „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” (adică listele alcătuite pe baza Registrului Electoral). Iar rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.
De asemenea, dacă în țară sunt doar 15,5 și nu peste 18 milioane de români cu drept de vot, cifrele de prezență la urne se schimbă complet. Un exemplu: la ultimele alegeri parlamentare, în decembrie 2020, au votat aproape 5,8 milioane de români – o prezență de nici 32%, conform AEP. Însă, dacă în țară erau doar 15,5 milioane de români cu drept de vot, prezența ar crește la 37%. De asemenea, numărul consilierilor locali și județeni, dar și numărul de parlamentari este stabilit în aceste cifre. Parlamentul României este unul bicameral, iar norma de reprezentare prevede un post de deputat la 73.000 de oameni și unul de senator la 168.000 de oameni. Astfel, România are în prezent 329 de deputați și 136 de senatori. La o populație de aproximativ 19.000.000 de locuitori, există un parlamentar la fiecare 40.000 de români. Teoretic, numărul de parlamentari ar trebui să scadă dacă a scăzut populația, la fel și numărul consilierilor locali, respectiv ju­dețeni.

Dar nu numai alegerile sau referendumurile provoacă astfel de polemici. Un scandal legat de raportările diferite în funcție de populația rezidentă și cea de domiciliu a avut loc în plină pandemie de covid, în 2020. Institutul Na­țional de Sănătate Publică (INSP) raporta cazurile de covid în funcție de populația de rezidență, în timp ce guvernul, în funcție de cea de domiciliu, mai mare.
Avocatul Gheorghe Piperea atrăgea atenția asupra cifrelor încă de anul trecut: „O chestiune extrem de gravă, nerezolvată de acest recensământ eșuat, este cea a numărului real al populației și al votanților. Suntem 19 milioane, din care 14-15 milioane de cetățeni cu drept de vot? Rămânem pe calculele anterioare, utilizate de STS pentru a «corecta» rezultatul votului? Avocatul Poporului spunea, într-un raport din 2021, că sunt nu mai puțin de trei rânduri de astfel de cifre - unul, la INS, al doilea, la MAI, al treilea, la AEP. De aici și paradoxul de a avea o populație de 19 milioane și un număr aproape egal de alegători, deși copiii până la 18 ani (minimum 3-4 milioane de persoane) nu au drept de vot. Dar, mă rog, poate nu mă pricep eu la aritmetica ermetic-electorală”.

Asupra acestor diferențe s-a sesizat și Avocatul Poporului înaintea alegerilor din 2020, arătând într-o adresă că: „Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populației şi locuințelor 2011, afi­șate pe site-ul Institutului Național de Statistică, la 20 octombrie 2011 populația stabilă a României era de 20.121.641 persoane. Din datele Institutului Național de Statistică, rezultă că populația după domiciliu, la 1 ianuarie 2020, a ajuns la 22.175.000 persoane.

Totodată, potrivit infor­mațiilor postate pe site-ul Auto­ri­tă­ții Electorale Permanente, re­­feritoare la numărul total de alegători înre­gis­trați pentru alegerile locale des­fășurate la data de 27 septembrie 2020, numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la 25 august 2020 este de 19.004.986, cu 21.401 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 iulie 2020, figurau în Registrul electoral 18.983.585 de alegători români. Iar, potrivit informațiilor publice postate pe site-ul Organi­zației Mondiale a Sănătății, cu privire la evoluția epidemiei de Covid-19 în România, populația țării noastre este de 19.778.000 locuitori. Față de aceste date oficiale, comunicate de mai multe instituții ale statului, constatăm că cifrele corespunzătoare populației României sunt diferite, neexistând identitate nici măcar între cele înregistrate la Organizația Mondială a Sănătății şi cele prezentate de INS, în condițiile în care acestea ar trebui să reflecte, cât mai exact, populația efectivă a țării. De asemenea, nu rezultă dacă numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral reprezintă numărul real al persoanelor cu drept de vot”.  

Numai că alegerile au trecut și dilema nu a fost lămurită. Anul viitor urmează o altă rundă de alegeri și vom avea până atunci și datele finale ale recensământului. Se va lămuri și misterul numărului real de alegători din România? Noi credem că nu. Că nu e de interes.