Cercetările de arheologie judiciară din Cimitirul deținuților politici de la Periprava (Campania a VIII-a / 2021)

Asociația Foștilor Deținuți Politici și Victime ale Dictaturii din România (AFDPR), împreună cu Fundația Doina Cornea și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, au organizat, în colaborare cu Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cea de-a VIII-a campanie de investigații arheologice în Cimitirul lipovenesc din satul Periprava, comuna C. A. Rosetti, județul Tulcea. Acțiunea s-a desfășurat în perioada 5-16 iulie 2021 și a avut ca obiectiv principal continuarea săpăturilor pentru descoperirea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților politici decedați în fosta colonie penitenciară.

După cum se cunoaște, începând din anul 2020, investigațiile de arheologie judiciară care vizează crimele regimului comunist din România se desfășoară sub patronajul AFDPR și cu sprijinul financiar al Fundației Doina Cornea din Cluj. În septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a executat niște sondaje preliminare în cimitirul din Peri­prava, fără însă ca atunci să fie sesizate instituțiile abilitate ale statului (Procuratura, Poliția, Medicina Legală), acțiunea fiind mai degrabă una de sondare a terenului și nu de cercetare reală și de recuperare efectivă a ose­mintelor.
Abia în anul 2015, sub mandatul Președintelui executiv Radu Preda, IICCMER a sesizat Parchetul Mi­litar în legătură cu persoanele decedate în unitatea penitenciară de la Periprava şi cu locul unde acestea au fost înhumate, organizând și desfășurând în acel an și prima campanie arheologică de cercetare sistematică a acestui sit funerar, în vederea căutării și recuperării efective a osemintelor deținuților morți în lagărele terestre și plutitoare din Delta Dunării, la UM 0830 – Periprava, toate aflate sub conducerea criminalului colonel Ioan Ficior. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deținuților a fost stabilită pe baza informațiilor obținute de la loca­l­nicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foști angajați ai coloniei penitenciare. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumați o mare parte din deținuți politici decedați în colonia de muncă de la Periprava, însă, conform mărturiilor, unii dintre ei au fost îngropați și prin alte locuri, care astăzi nu mai pot fi depistate.
În campania arheologică recent încheiată, au fost executate și cer­cetate trei unități de săpătură sau secțiuni arheologice, notate cu indicativele S.20, S.21 și S.22, suprafața însumată a acestora fiind de 110,32 metri pătrați.
În aceste sec­țiuni, au fost identificate și cercetate 13 morminte, dintre care 11 aparțineau unor foști deținuți politici, fiind extrase și recuperate osemintele a 10 defuncți. Opt înhumări au fost practicate în gropi individuale, iar una a fost făcută într-o groapă comună, ce conținea scheletele a două persoane. În cazul unui mormânt, s-a observat că groapa de înhumare a fost cândva deranjată sau redes­chisă, rămășițele pământești ale defunctului fiind scoase.
Două morminte mai vechi, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțineau unor localnici, unul fiind al unui copil nou-născut. În aceste cazuri, osemintele au fost lăsate nederanjate in situ, fiind doar înregistrate în lista mor­mintelor depistate.

În cele opt campanii de săpături derulate până în prezent la Peri­prava, au fost executate și cerce­tate 22 de secțiuni sau suprafețe arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 72 de morminte. Dintre acestea, 66 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, aparțin unor deținuți politici. Șase morminte, nemarcate la suprafața solului, au aparținut unor localnici decedați în ultimele decenii, despre unii cunoscându-se că s-au sinucis și au fost îngropați în zona necropolei deținuților. Dintre mormintele deținuților au fost recuperate rămășițele pământești a 64 de persoane, la două dintre ele constatându-se lipsa scheletelor. Conform unor informații ajunse până la noi, această situație se explică prin faptul că familiile acelor defuncți au avut cândva posibilitatea să afle locurile unde au fost înhumate rudele lor, pro­babil de la anumite persoane care au lucrat în cadrul unității penitenciare și care cunoșteau aceste amă­nunte, reușind astfel să-i dez­groape și să le recupereze osemintele.
În cazul celor 64 de deținuți ce au fost deshumați până în prezent, 60 dintre ei au fost înhumați în gropi individuale și patru în două gropi comune, fiecare din aceste gropi adăpostind rămășițele a două persoane.
Conform informațiilor documen­tare existente, precum şi din măr­turiile unor foști deținuți politici care au fost internați în colonia penitenciară de la Periprava, re­zultă că decesele din acest lagăr de muncă forțată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenței medicale, de accidentele intervenite pe fondul condițiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenție pe care mulți l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încar­cerați anterior. Unii dintre deținuți au fost uciși şi prin împușcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potențate de condițiile de viață exis­tente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al perso­nalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcționat ca formațiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puțin 124 de deținuți, identificați nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.

Majoritatea defuncților au fost depuși la înmormântare dezbră­cați, în sicrie confecționate din lemn ori stufit sau, în unele cazuri, trupurile au fost înfășurate în rogojini de stuf și legate cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor recuperate a fost una precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există, însă, și cazuri la care au fost găsite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite articole sumare de îmbrăcăminte la momentul înhu­mării.
Pentru cele 10 schelete de deținuți care au fost descoperite și recupe­rate în cursul acestei campanii, s-a urmat procedura legală, specifică metodologiei și normelor de cer­cetare criminalistică. Osemintele defuncților, după ce au fost anali­zate, fotografiate și descrise in situ, au fost demontate și extrase în prezența unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După efectuarea expertizelor me­dico-legale și antropologice, acestea vor fi transferate pentru analize genetice la Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici din București, unde urmează să se stabilească ADN-ul persoanelor decedate. Acest demers urmărește identificarea morților prin compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice recuperate cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor.
Investigațiile arheologice s-au desfășurat în prezența procurorilor însărcinați cu cercetarea cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu și colonel magistrat Octavian Toma, procurori militari delegați din partea Secției Parchetelor Mi­litare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, unitatea de parchet care instrumentează dosarul penal des­chis în această cauză. Aceștia au fost asistați de agent-șef Dan Danilencu, specialist criminalist în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Tulcea, și de dr. Vasile Dașanu, medic legist la Serviciul Județean de Medicină Legală Tulcea. La cercetări au participat domnii Leontin Horațiu Iuhas și Marius Oprea, președintele, respectiv vicepreședintele Fundației Doina Cornea, și Octav Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, care a fost el însuși încarcerat la Periprava în timpul detenției petrecute prin mai multe închisori și lagăre de muncă.

Investigațiile au fost efectuate de același colectiv de arheologi care, începând din anul 2015, a desfă­șurat cercetarea sistematică a acestui sit funerar pentru căutarea și recuperarea rămășițelor pământești ale deținuților morți în lagărul comunist de la Periprava. Colectivul a fost alcătuit din domnii Gheorghe Petrov, coordonator și responsabil științific al șantierului (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei Cluj), Paul Scrobotă (Muzeul de Istorie și Științele Naturii Aiud), Gabriel Rustoiu (Muzeul Național al Unirii Alba Iulia) și Horaţiu Groza (Muzeul de Istorie Turda). La cercetări au mai luat parte, în calitate de voluntari, Ramona Maria Mocanu (Muzeul Județean Ștefan cel Mare din Vaslui), Pal Andras Peter, din Cluj și Gabriel Cristea – agent-șef (r.), fost polițist criminalist la IPJ Tulcea. Acțiunea s-a desfășurat în colaborare cu Televiziunea Română și a fost sprijinită de Primăria comunei C.A. Rosetti (primar: Antonel Pocora). Finanțarea campaniei ar­heologice a fost asigurată, pentru al doilea an consecutiv, de către Fundația Doina Cornea din Cluj, fondurile provenind din donații particulare.

AFDPR face un nou apel către acei urmași ai victimelor decedate în lagărul de la Periprava, care nu au fost încă identificați și con­tactați, pentru a intra în legătură directă cu responsabilul cerce­tă­rilor arheolo­gice, domnul dr. Gheorghe Petrov (tel. 0721-400.396), în vederea îndrumării acestora către autoritățile care au în sarcină stabilirea identității osemintelor recuperate.