Cei care vin şi cei care pleacă. Parlamentarii maramureşeni

La final de campanie electorală se fac fel şi fel de statistici, de clasamente, topuri şi alte analize. Se scoate în evidenţă calităţile candidaţilor, a celor nominalizaţi pentru un mandat în Parlament. O parte a celor care sunt pe locurile eligibile sunt foşti parlamentari aflaţi la un mandat sau mai multe. Dar nu toţi deputaţii şi senatorii din mandatul care se termină au reuşit să mai obţină o nominalizare. Cei care nu se mai regăsesc pe liste, pe locuri eligibile, reprezintă grupul celor care vor intra în uitarea colectivă deoarece lumea uită repede. Ei pot fi grupaţi într-o categorie aparte, a celor care reprezintă trecutul, a dinozaurilor din politica maramureşeană. GAZETA de Maramureş vă prezintă o succintă analiză a celor care vor fi parlamentari, aproape în procent de sută la sută, dar şi a celor care nu au mai prins poziţii eligibile, fie datorită vârstei, fie activităţii necorespunzătoare, fie pur şi simplu.

Doar patru dintre cei 8 deputaţi de Maramureş au şanse să rămână în funcţie. Dar mai bine detailăm. PSD va avea puţine schimbări în ceea ce priveşte reprezentanţii în Camera Deputaţilor. Dacă vor obţine un rezultat bun la alegerile de duminică, social democraţii maramureşeni vor trimite trei reprezentanţi în Camera Deputaţilor: Gheorghe Şimon, Sorin Bota şi Călin Matei. Practic, din actuala structură doar Florin Tătaru va fi înlocuit.

Gheorghe Şimon, vârful de lance al PSD la alegeri parlamentare pentru Camera Deputaţilor, va începe astfel, al doilea mandat. În cel pe care îl încheie, Şimon a făcut parte din Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. A vorbit în plenul Camerei de 7 ori, cele mai multe luări de cuvânt fiind legate de analiza guvernării PSD şi de absorbţia fondurilor europene. Şimon a semnat 34 de iniţiative legislative, dintre care 13 au devenit legi, una dintre cele mai importante iniţiative fiind Codul Silvic. Deputatul a formulat şase interpelări, majoritatea legate de probleme curente ale judeţului: neregulile de la Serviciul de ambulanţă, desfiinţarea unor parchete şi judecătorii, dar şi chestiuni generale, cum ar fi înfiinţarea unui serviciu de tip Internet banking pentru Trezorerie.

Colegul său, Călin Matei, va începe de asemenea al doilea mandat ca deputat după alegerile din 11 decembrie. În acest mandat, Matei a făcut parte din Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi din martie 2016 din Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Deputatul PSD a vorbit în plen de 8 ori, cele mai multe luări de cuvânt fiind legate de chestiuni economice ca şi reducerea TVA sau Codul fiscal. Dintre cele 51 de iniţiative semnate de Matei, 13 au devenit legi. De asemenea, în perioada 2012 -2016, a făcut 18 interpelări, legate de probleme punctuale din colegiul său, cum ar fi Podul peste Someş, sau chestiuni generale ca şi problemele de la Poşta Română.

Senatorul Sorin Bota va deveni, după 11 decembrie, deputat. Bota a fost senator timp de două mandate, iar în perioada 2012 - 2016, activitatea sa parlamentară se poate rezuma în: 65 de iniţiative legislative, 46 de întrebări, o interpelare şi 62 de luări de cuvânt. Printre priorităţile sale s-au numărat problemele de infrastructură, cele legate de absorbţia fondurilor europene şi problemele fermierilor.

Dar să ne întoarcem la deputaţi. Tot în categoria celor cu un mandat încheiat şi şanse pentru al doilea intră şi Cornelia Negruţ. După cifre, Negruţ a fost cel mai prolific deputat de Maramureş: 125 de luări de cuvânt, 72 de iniţiative legislative dintre care 11 promulgate ca legi, 296 de întrebări şi interpelări şi două moţiuni.

Tot cu un mandat încheiat şi cu şanse la unul nou, dar de această dată la Senat va fi şi Mircea Dolha, după alegerile de duminică. Deputatul a făcut parte în 2012 - 2016 din Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, unde a ocupat şi funcţia de Vicepreşedinte şi din septembrie 2014, din Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Dolha a vorbit de la tribuna Camerei Deputaţilor de 73 de ori, a propus 111 legi dintre care au fost promulgate 13, a semnat opt întrebări şi interpelări şi 12 moţiuni.

În funcţie de rezultate, Liviu Marian Pop are şanse la un nou mandat ca senator, după un mandat plin în care a fost pentru scurt timp, în 2012, şi Ministru delegat pentru dialog social. Pop a semnat 65 de iniţiative legislative în perioada 2012 - 2016,  a adresat 46 de întrebări, 15 interpelări şi a luat cuvântul de 62 de ori în plen.

Un alt senator, de această dată cu şanse mai puţine la un nou mandat este Ciprian Rogojan. În mandatul pe care îl încheie a fost senator PDL, independent şi apoi membru al Grupului Parlamentar Liberal Conservator. A semnat 69 de iniţiative legislative, 24 de declaraţii politice, 34 de întrebări, 10 interpelări şi a luat cuvântul în plen de 34 de ori.

La categoria „new entry” cap de listă ar fi vârful de lance al PSD pentru Senat, Sorina Pintea, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare. Prima candidatură şi prima campanie electorală pentru Sorina Pintea, o experienţă care va reprezenta, cu siguranţă, doar un început. Tot o premieră a fost şi candidatura Vioricăi Cherecheş, cap de listă a PNL pentru Camera Deputaţilor. Tot un „new entry” între parlamentarii de Maramureş este Anca Boagiu, locul II pe lista PNL pentru Camera Deputaţilor, care după alegerile din 11 decembrie va deveni ales de Maramu’. Un nume nou între parlamentarii maramureşeni îl reprezintă şi Ionel Bogdan, însă, dacă liderul PNL Baia Mare va deveni sau nu cel mai tânăr deputat, vom afla doar după alegerile de duminică.

Uniunea Ucrainenilor va avea un nou deputat ales la nivel naţional, cel mai probabil Petreţchi Nicolae Miroslav. Aici însă, războiul electoral s-a dat înainte de alegeri. Potrivit unui comunicat: „Respectând Calendarul alegerilor Parlamentare din 2016, Uniunea Ucrainenilor din România şi-a depus lista candidaţilor aşa cum prevede Legea împreună cu listele de susţinători care conţineau peste 6000 de alegători. Iniţial, au fost respinse candidaturile de către Biroul Electoral Judeţean şi de către Tribunalul Maramureş iar împotriva acestor soluţii Uniunea Ucrainenilor din România a declarat apel la Curtea de Apel Cluj iar soluţia dată de către această instanţă a fost de admitere a apelului formulat de către UUR împotriva deciziei Tribunalului Maramureş, modifică decizia BEJ, admite candidaturile propuse după cum urmează: Petreţchi Nicolae Miroslav, Pasenciuc Vasile, Moisei Bogdan, Mihoc Lucia, Liber Ivan şi Horvat Irina Liuba. Deci soluţia este definitivă. Numitul Marocico Ion a cerut revizuirea şi anularea soluţiei date de Curtea de Apel Cluj privind admiterea candidaturilor Uniunii Ucrainenilor din România, acţiune care a fost respinsă iar reclamantul a fost pus la cheltuieli de judecată. Soluţia Curţii de Apel Cluj a rămas definitivă şi a fost comunicată la Biroul Electoral Central şi Biroul Electoral Judeţean Maramureş, s-a confirmat şi s-a admis lista de candidaturi a Uniunii Ucrainenilor din România pentru alegeri la Camera Deputaţilor din 11 decembrie 2016”.

UDMR Maramureş are şanse să-l trimită în Camera Deputaţilor pe Apjok Norbert, fost candidat la primăria Coltău, la alegerile din iunie. 

Istvan Bonis

A fost deputat în două mandate (2004 - 2008 şi 2012 - 1016) în Camera Deputaţilor. Unul dintre cei mai distinşi parlamentari maramureşeni, medic stomatolog de profesie, dar şi unul dintre cei mai nevăzuţi aleşi ai nordului. Bonis a avut o activitate parlamentară la un nivel mediu şi a sprijinit iniţiativele colegilor de la celelalte partide.

Nu a mai prins o nouă nominalizare deoarece vechea gardă a partidului, în Maramureş, a „ieşit la pensie”, iar înnoirile au avut loc şi la UDMR.

Istvan Bonis nu a apărut în presă, nu a apărut la conferinţe de presă, nu a transmis nimic maramureşenilor cu excepţia celor de naţionalitate maghiară. De altfel, UDMR este recunoscut ca fiind un partid ce nu transmite nimic majoritarilor! Chiar dacă trăiesc în România.

Probabil, Bonis se va întoarce la profesia lui de bază.

Liviu Titus Paşca

A fost senator în trei mandate. Între 1996 -2000, 2008 - 2012 şi 2012 - 2016. Este medic de profesie. A fost unul dintre liberalii ce au rezistat schimbărilor realizate de-a lungul anilor în PNL Maramureş.

A fost un politician influent şi un parlamentar de nivel mediu. În ultimii ani s-a vorbit de faptul că are probleme de sănătate. Probabil motivul pentru care nu s-a mai regăsit pe un loc eligibil. De altfel, la preluarea conducerii filialei, Mircea Dolha a spus că pe locurile eligibile nu se vor mai găsi cei care nu au avut o activitate parlamentară bună şi cei care au probleme de sănătate.

După 12 ani senatoriali nu prea se poate spune ceva important despre mandatele lui Paşca. Credem că fostul senator se va reîntoarce la profesie.

Mircea Man

Este singurul parlamentar maramureşean cu patru mandate. Mai este Ştefan Tcaciuc la ucraineni, dar acesta a fost ales la nivel de ţară, ca reprezentant al ucrainenilor din România.

Din acest punct de vedere, al numărului de mandate, Man e cel mai dinozaur dintre dinozauri. Primul lui mandat a fost în perioada 1990 - 1992, în anii în care democraţia românească era la începuturi. Apoi au venit celelalte mandate cu întreruperi în activitatea parlamentară pentru a fi în administraţia judeţului şi pe funcţii de conducere în sucursala gaz Maramureş. Man este inginer şi a lucrat în sectorul gaz sau la câteva SMA-uri din judeţ.

Despre activitatea parlamentară nu se pot spune lucruri deosebite. O activitate precum „apa călduţă” şi multe scandaluri, dispute politice, dar şi economice. Man este exemplul perfect de dinozaur ce merge în pensie, sau se întoarce la prima dragoste profesională, dacă îşi mai aminteşte ceva.

Pe de altă parte, ştim că Mircea Man a fost nemulţumit pentru faptul că nu a primit o poziţie eligibilă. Argumentul lui a fost că „a făcut atât de multe pentru judeţul acesta!”. Aşa că este posibil ca într-o anumită conjunctură politică rezultată în urma alegerilor, să primească o poziţie importantă în sectorul bugetar al judeţului. De!

Gheorghe Zoicaş

A fost deputat în mandatul 2008 - 2012 din partea PSD, dar la sfârşit de mandat a fost independent. Un tip vocal, implicat în afaceri controversate şi care a rămas în memoria colectivă cu legea Zoicaş (pensionare).

În rest nimic, iar partidul pe care l-a înfiinţat, cel al maramureşenilor, nu a fost pe gustul alegătorilor din Maramureş. Semn că nu s-au regăsit în platforma acestuia. Nu ştim ce va face, poate revine în presă!

Vasile Berci

Este deputat liberal venit pe filiera ţărănistă. Primul mandat a fost din 1997 când l-a înlocuit pe Tudor Dunca. Vine din învăţământ şi a fost unul dintre cei mai tăcuţi parlamentari maramureşeni sau chiar la nivel naţional. În acest context nu prea este ce spune despre activitatea lui parlamentară. Nu ştim unde s-ar putea duce Berci. În învăţământ este greu de crezut că s-ar mai putea acomoda.