Curs valutar
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
„Bucuria Sfintei Euharistii”, un proiect de suflet şi de succes
Astfel, cu sprijinul UAC Europe şi a Asociaţiei Nemus, un grup de elevi din comună au pornit dis-de- dimineaţă, însoţiţi de părintele Bogdan Ciocotişan, preotul Vasile Tarţa din Rus, doamna director şi cadrele didactice spre Şieu. Aici au fost întâmpinaţi de elevii din Şieu, părintele Magdău, doamna director Mârza şi cadrele didactice din comună.
În total, din cele două localităţi au participat la concurs circa 50 de elevi care au redactat fiecare câte un eseu pe tema „Sfânta Împărtăşanie”, iar cele mai bune eseuri au fost premiate. Părintele Bogdan Ciocotişan, UAC Europe şi Asociaţia Nemus au oferit cărţi de rugăciuni, dulciuri şi diplome tuturor elevilor implicaţi.
După concurs, gazdele din Şieu au invitat toţi participanţii la o agapă frăţească, cu bucate tradiţionale: sarmale de post şi pâine de mălai. Apoi, grupul din Dumbrăviţa şi-a continuat programul, luându-şi rămas bun de la gazde şi primind promisiunea că acestea le vor întoarce vizita anul viitor.
Programul a continuat cu o vizită la Mănăstirea Bârsana. În această localitate a fost ultima reşedinţă episcopală din Maramureş, până în 1937, când s-a înfiinţat Episcopia Ortodoxă a Maramureşului cu reşedinţa la Sighet, avându-l ca ierarh pe Gavriil Bârsan. Mănăstirea Bârsana a încetat să mai existe după 1791, când statul austriac i-a confiscat averea şi a predat-o mănăstirii Cernok (de langa Munkaci), iar ultimii călugări s-au retras la Mănăstirea Neamţ.
În 1806, credincioşii din Bârsana au mutat biserica mănăstirii mai aproape de sat, pentru a o păzi să nu fie distrusă. Rezidirea acestui aşezământ a început în 1993, prin strădaniile pr. Gh. Urda. S-a terminat construcţia bisericii, apoi s-a ridicat şi o casă monahală, de o rară frumuseţe, în stil maramureşean.
A urmat o vizită la Mănăstirea Săpânţa Peri, cu o istorie la fel de interesantă. A fost mănăstire de călugări, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (8 noiembrie) în localitatea Apşa Mică, pe malul drept al Tisei, ctitorie din 1391 atribuită lui Sas Vodă, Balc Vodă şi Drag Vodă, fiii lui Dragoş Vodă. A fost închinată Patriarhiei din Constantinopol, ca stavropighie din 1931, cu egumen „exarh patriarhal” întărit cu atribuţii episcopale, exceptând sfinţirea preoţilor, peste o bună parte a Maramureşului. Era un important centru de cultură românească, distrus de calvini în sec. XVII, căruia îi datorăm „cele mai vechi monumente de limbă românească păstrate până astăzi”, cărţi bisericeşti (probabil „Psaltirea Scheiana”, „Apostolul”, „Evanghelia”), produse între 1500 şi 1520 (St. Metes, 1936).
A fost sediul iniţial în care a rezidat Sfântul Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş, întemniţat în cetatea Hust, eliberat în 1705, revenit ca Episcop al Maramureşului după ani de temniţă grea sub habsburgi, ca pilduitor apărător al Ortodoxiei, prăznuit pe 24 aprilie.
Premianţi de la Şcoala Şieu
Florea Maria şi Popan Ioana - clasa a VIII-a, PREMIUL I
Roşca Ioana şi Ungurean Maria - clasa a VIII-a, PREMIUL II
Dunca Ioana şi Dunca Maria - clasa a VII-a, PREMIUL III
Premianţi de la Şcoala DUMBRĂVIŢA
Premiul I – Zupcsek Amalia
Premiul II – Viman Larisa
Premiul III – Tămaş Maria