„Bomba ecologică” a iazurilor de decantare

Exploatările miniere din Maramureş au lăsat în urmă probleme ecologice deosebite, care pot genera oricând în accidente ecologice. Potrivit unor estimări mai vechi, pentru ecologizarea iazurilor de decantare din Maramureş e nevoie de peste 91 de milioane de euro. Anul acesta s-au alocat numai 15% din fondurile solicitate şi fundamentate. 

După aderarea României la UE, guvernanţii s-au grăbit să spună „noroc bun” activităţii miniere. Numai că, odată cu abandonarea minelor, au abandonat şi Maramureşul în mrejele unor problemele de mediu grave, care pot „exploda” oricând în accidente ecologice. În Maramureş, activitatea productivă minieră s-a închis de şase ani, dar în urma ei au rămas “deşeurile” miniere rezultate în urma prelucrării tehnologice a minereurilor neferoase. Sute şi sute de hectare sunt ocupate cu halde de steril şi iazuri de decantare, mari surse de poluare pentru mediul înconjurător. Conform legii minelor, multe halde de steril şi iazuri de decantare au fost predate la diverse societăţi pentru a fi ecologizate, conservate şi puse în siguranţă. Cu toate acestea, cele 17 iazuri şi peste o sută de halde de steril, din lipsa fondurilor financiare, reprezintă în continuare surse de poluare, alături de perimetrele miniere neecologizate.

Potrivit unui document al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Maramureş, în judeţul nostru au fost inventariate 17 iazuri de decantare, dintre care 16 sunt inactive şi aproximativ 300 halde de steril. Conform “Strategiei miniere pe perioada 1996 - 2016”, toate trebuiau ecologizate. Până astăzi însă niciunul dintre iazurile care aparţin Statului nu este ecologizat „ca la carte”.

În scripte, trei dintre ele, Bloaja, Novăţ şi Mălăini (Cavnic) sunt considerate ecologizate, deşi povestea lor e una cu cântec şi alte şapte se află în diferite stadii ale lucrărilor, fiind amânate şi răs-amânate din cauza lipsei de fonduri. Iar potrivit unor declaraţii recente ale oficialilor de la Ministerul Mediului, banii ar urma să vină abia în următorul ciclu financiar european 2014-2020.

Cele mai multe iazuri de decantare sunt în zona Borşa. Cinci: D1, D2, D3, Novăţ şi Colbu 1-2 (cele două iazuri fiind unite acum). Novăţ e însă singurul iaz la care lucrările de ecologizare au fost finalizate. La iazurile Colbu 1 şi 2, deşi lucrările sunt avansate, nu pot fi finalizate din cauza lipsei de bani. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi la D1, D2 şi D3. Zona Cavnic are trei iazuri: Plopiş- Răchiţele, Vrănicioara şi Mălăini. Iazul Mălăini a fost ecologizat prin anul 2000, printr-un experiment finanţat printr-un grant olandez. Iar calitatea e tot experimentală. Specialiştii spun că lucrările vor trebui refăcute. La celelalte două iazuri, lucrările sunt tot în derulare. În zona Băiuţ sunt tot trei iazuri, dar numai Bloaja a fost ecologizat. Celelalte două aşteaptă să intre în programul de ecologizare.

Cele mai mari iazuri sunt în zona Baia Mare: Tăuţii de Sus- Iazul Central, Bozânta, Săsar vechi, Iazul Aurul. Doar iazul din zona Meda a fost ecologizat de Romaltyn Mining, restul continuă să polueze. Apa acidă care iese din iaz şi praful care se ridică asemeni unei furtuni de nisip otrăvesc totul.

Toţi specialiştii au avertizat de-a lungul timpului verbal şi prin documente oficiale că în lipsa lucrărilor de ecologizare există oricând riscul unui accident. Şi, chiar dacă în puţine cazuri banii sunt alocaţi, lucrările sunt mult întârziate din cauza hăţişului birocratic, intereselor şi schimbărilor de tactică ale guvernanţilor.

Ioan Nechita, inginerul şef al companiei Remin, explică: „noi mai avem Iazul Bozânta, care e în administrarea Remin şi, conform legii, lucrările de ecologizare şi închidere sunt gestionate de către Conversmin. Am înţeles că este în curs de elaborare Proiectul Tehnic pentru închiderea şi ecologizarea lui, când o să fie începute lucrările nu avem de unde să ştim. În rest, noi am predat iazurile la constructori, Tăuţii de Sus este predat de anul trecut, Conversmin ar fi trebuit să lucreze, dar am înţeles că nu au fonduri. Tot ce înseamnă lucrări de ecologizare a perimetrelor miniere de suprafaţă sunt gestionate de către Conversmin. Noi le predăm Conversminului, ei execută lucrările de ecologizare cu contractare la constructor. Mai sunt în lucru iazurile de la Cavnic, a început activitatea de ecologizare de vreo doi ani, din cauza faptului că, cel puţin în acest an, s-au alocat foarte puţine fonduri, ministerul a blocat foarte multe şantiere. Anul acesta s-a alocat cam 15% din necesarul fundamentat pentru lucrările de închidere, conservare, ecologizare, ceea ce e foarte puţin şi e chiar o problemă pentru că nu există posibilitatea de intervenţie în caz de pericole şi efectele negative sunt greu cuantificabile”.