BIROCRAŢIA condamnă la sapă de lemn tinerii fermieri

România va returna Comisiei Europene cel puţin 800 de milioane de euro din fondurile alocate pe dezvoltare rurală prin PNDR 2007-2013, în schimb, proiectele depuse de tinerii fermieri sunt respinse pe bandă rulantă din motive ciudate. Pe noul PNDR, 2014-2020, deschis cu surle şi trâmbiţe în primăvară, primele proiecte din judeţul nostru au fost depuse în luna august. Din 8 dosare, doar unul a fost aprobat, deşi la nivel naţional există suficiente fonduri pentru finanţare. Solicitanţii ale căror proiecte au primit eticheta „neeligibil” sunt foarte revoltaţi deoarece consideră că evaluările nu au fost obiective. Drept urmare, au depus contestaţii şi au trimis memorii primului-ministru şi ministrului agriculturii. Urmează o nouă poveste despre cum ratează România banii europeni.

Săptămâna trecută, ministrul agriculturii se lamenta într-o conferinţă de presă că România trebuie să returneze Comisiei Europene 800 de milioane de lei, bani rămaşi necheltuiţi pe PNDR în exerciţiul financiar care se încheie la finele acestui an. În acelaşi timp, un tânăr fermier din Maramureş îl întreba retoric, printr-o scrisoare, cum e posibil ca un stat care nu e în stare să cheltuie banii europeni respinge proiecte pe bandă rulantă, folosind criterii discutabile. Evident, fermierul nu a primit până acum niciun răspuns, iar ministrul probabil nici nu i-a citit scrisoarea. Altfel, ar fi aflat de ce banii europeni se întorc la Bruxelles, iar fermierii la „sărăcia lor”: din cauza birocraţiei. Urmează o nouă poveste despre obtuzitate, birocraţie şi dezamăgire.

După multe promisiuni şi amânări, programele de finanţare europeană pentru agricultură aferente sesiunii 2014-2020 au fost iniţiate în anul 2015, prin luna aprilie. Iar printre primele submăsuri deschise a fost SM 6.1 „Instalarea tinerilor fermieri”. În Maramureş, primele proiecte au fost depuse în luna august, numai că, din cele opt dosare din luna respectivă doar unul a fost aprobat, deşi la nivel naţional există suficiente fonduri pentru finanţare. Acum, toţi cei 7 tineri fermieri cărora li s-au respins cererile de finanţare au depus contestaţii şi arată cu degetul spre reprezentanţii Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) care le-au evaluat dosarele.

Cea mai mare nemulţumire a oamenilor e faptul că  proiectele au fost declarate neeligibile pe motive de „chichiţe birocratice’’, niciunuia dintre solicitanţi nu i s-a reproşat că investiţia nu ar fi viabilă sau că exploataţia sa nu ar fi sustenabilă pe termen mediu şi lung. Exemplele par desprinse dintr-un banc sec. De exemplu, la dosare au fost depuse copii după Certificate de calificare profesională emise sau de Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei sociale sau de Ministerul Educaţiei, cu toate acestea, s-a invocat lipsa diplomei de absolvire a minim 8 clase. Situaţia e ciudată, deoarece respectivele cursuri nu ar fi putut fi realizate în situaţia în care studiile minime nu ar fi fost dovedite, fapt precizat în Suplimentele descriptive ale Certificatelor de calificare, pct. 7, anexate la dosarele depuse.

Totodată, fermierii spun că nici în Ghidul Solicitantului, cât nici în cererea de finanţare nu se precizează obligativitatea depunerii suplimentare de documente justificative pentru absolvirea a minim 8 clase, fiind utilizată sintagma „sau”. Este evident că în situaţia în care nu se deţinea deja un astfel de Certificat, ar fi fost obligatorie dovedirea calităţii de absolvent al studiilor minime. Mai mult, unii solicitanţi deţin chiar studii superioare (în diverse domenii), dar au considerat mai relevant să depună la proiect Certificatele de calificare în domeniul agricol.

Într-un alt caz s-a solicitat foaia matricolă la adeverinţele de absolvire a studiilor minime (8 clase), în condiţiile în care toţi solicitanţii au absolvit anterior anului 2011, şi nu li se pot elibera astfel de acte deoarece încalcă ORDINUL Nr. 5565 din 7 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar. Solicitanţii apreciază că, oricum, cunoaşterea de către reprezentanţii AFIR a notelor obţinute în clasele I-VIII nu ar avea nicio relevanţă în gestionarea exploataţiilor agricole.

Apoi, li s-a reproşat solicitanţilor faptul că nu au bifat anumite căsuţe din cererea de finanţare, cele prin care se angajau că îşi vor stabili domiciliul în unitatea administrativ-teritorială (UAT) în care este situată exploataţia, deşi aceştia au deja domiciliul stabil acolo, fapt dovedit de documentele de identitate depuse la proiect. Iar solicitanţii au considerat că a bifa în declaraţie că va fi ceva ce deja există este un nonsens.

Apoi, în baza necorelărilor dintre bazele de date ale instituţiilor publice locale, experţii AFIR cataloghează drept „neconforme” chiar şi documente oficiale emise de primarii şi APIA.

Evaluatorii AFIR au considerat că unele tabele centralizatoare ale contractelor de arendă au fost „neconforme”, fără a se preciza cu ce anume, mai ales că respectivele documente sunt întocmite de primăriile pe raza cărora sunt situaţi fermierii. Astfel, fiecare administraţie locală a utilizat un model conceput de ei, neexistând un model de referinţă, context în care aprecierea de neconformitate nu se justifică.

De asemenea, la unele proiecte, evaluatorii au constatat că „Nu sunt corelate informaţiile din Registrul agricol conform adeverinţelor emise de Primăriile cu Declaraţiile de suprafaţa 2015 – APIA”. Deşi, fermierii spun că nu  este specificat în Ghidul solicitantului că trebuie să existe corelare între suprafaţa arendată şi suprafaţa supusă exploatării, singura constrângere impusă este ca suprafaţa declarată la APIA să nu o depăşească pe cea din registrul agricol.

Unele motive de respingere sunt chiar tragi-comice. Întrucât în perioada depunerii proiectului un medic veterinar de circumscripţie a fost supus unor verificări derulate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi i s-a confiscat calculatorul, acesta nu a mai putut să înregistreze electronic transferurile solicitate.

Din acest motiv, adeverinţele depuse anexă la proiect, care certificau efectivul de animale, au fost completate de mână (nu electronic) de cel în cauză (întrucât nu pot fi operate electronic modificări de pe alt calculator decât cel desemnat). De parcă adeverinţele scrise de mână nu sunt valabile…

Alt motiv ciudat e „crotalierea găinilor”. Deşi medicii veterinari nu fac înregistrarea păsărilor deţinute, întrucât nu se justifică crotalierea acestora datorită fluctuaţiei mari a numărului în gospodării, reprezentanţii AFIR nu acceptă adeverinţele emise de primării, referitoare la efectivele deţinute de proprietari.

Într-un alt caz, experţii AFIR au constatat că nu este dovedit necesarul de furaje pentru o singură vacă deţinută de fermier, în condiţiile în care acesta a dovedit că deţine 6 ha teren, din care 3 de păşune.

Mai mult, deşi unele proiecte nu au vizat investiţii în animale, s-a invocat lipsa documentelor justificative pentru adăposturi. Pare-se că Maramureşul este singurul judeţ din lume unde grajdurile s-au construit fără autorizaţie de la primărie, fără proiect tehnic şi aviz de la un arhitect.

Într-un alt caz, deşi din documentele de donaţie reiese transferul unei proprietăţi de la mamă la fiică, întrucât în urma unui nefericit divorţ mama şi-a schimbat numele, în ochii experţilor AFIR documentele nu mai au legitimitate deoarece nu au fost însoţite de certificatul de divorţ. Asta în condiţiile în care, dacă ar fi fost vorba de o persoană străină care ar fi donat un teren, nu interesa pe nimeni de ce o face.

Având în vedere motivele respingerii, fermierii pun la îndoială lipsa de obiectivitate în evaluarea dosarelor şi, mai mult, se întreabă, evident retoric, dacă adevărata lor vină nu e faptul că au apelat la nişte consultanţi care au întocmit documentaţia gratuit, aplicând doar un comision de succes în loc să achite comisioane grase de sute de euro „experţilor” care le-ar fi garantat reuşita proiectelor. Şi sunt convinşi că nu e atât de important ce conţine dosarul, ci cine îl face.

Simona Onţ, unul dintre fermierii cu proiecte respinse, spune că: „Practic, pot spune că niciunul dintre motivele invocate de ei pentru respingerea proiectului nu a fost adevărat, în sensul că spuneau că n-am pus certificatul constatator la pagina nu ştiu care, când de fapt acesta era acolo, că în certificatul constatator nu scrie că terenul e arătură, legume sau ce e, dar nu e adevărat, pentru că la primărie au un fel de cod, care arată ce se produce pe teren, aşa că nu a mai trebuit să scrie explicit.

Un alt motiv de respingere a fost că n-am pus declaraţie pe propria răspundere că-mi fac cursul, ceea ce nu e adevărat, am depus declaraţia şi îmi fac şi cursul, care e aproape gata. După aia s-au legat de faptul că de ce noi vrem să punem căpşuni şi la APIA e declarat legume şi flori. Dacă noi producem acum legume şi flori, eu trebuia să scriu ce e declarat la APIA, nu? Eu am vrut să fac proiectul în Fărcaşa, dar acum cred că voi renunţa. Nu cred că-s mânărite, e garantat 100% că-s mânărite. Eu i-am scris şi la premierul Cioloş, şi la ministrul Agriculturii, nu mi-a răspuns nimeni. Cei care ne-au ajutat pe noi au făcut-o pro-bono şi cred că de asta i-au deranjat pe cei de la AFIR. Dacă nu mi-l aprobă acum, nici după contestaţie, eu oricum merg înainte. Am stat 12 ani, soţul 18 în străinătate, ni s-a tot promis „haideţi în România, vă ajutăm!”, am venit şi nimic. Noi avem 16 solarii, şi uite, cine nu face nimic, primeşte bani europeni, cine face ceva primeşte un picior în dos. Asta-i România noastră. Eu am crezut că odată cu CAP-ul a murit şpaga şi corupţia, dar n-o să moară niciodată, din păcate”.

Bozai Gabriela, o altă tânnără care a vrut să facă o livadă în Sat Şugatag a primit acelaşi răspuns de la AFIR „neeligibil”: „noi am vrut în sat Şugatag o livadă şi am făcut proiect şi ni s-a respins proiectul, pentru că n-am specificat exact cum au cerut ei pentru amenajarea gunoiului de grajd, deşi am explicat foarte clar şi exact cum ne-au cerut ei.

Al doilea subpunct era că nu-i în concordanţă terenul înregistrat la APIA cu cel înregistrat la primărie, ceea ce nici nu poate fi, pentru că la APIA nu am pus tot ce e trecut la primărie, pentru că nu se poate, numai terenul lucrat, curăţat etc. Şi încă un motiv a fost că planul de afaceri nu e completat cu un punct care în ghidul solicitantului nu există. Noi am depus deja proiectul când a apărut un alt ghid, în care era şi capitolul 6, dar în ghidul pe care noi am lucrat noi nu era acest capitol. Am depus contestaţie, nu am primit niciun răspuns. Sunt foarte dezamăgită. Am terminat facultatea de un an de zile şi am zis să încerc să-mi deschid propria afacere în domeniul meu, ingineria alimentară. Puteau să-mi respingă proiectul pe nişte criterii clare, nu pe nişte lucruri aiurea.”. 

Alt fermier, Alin Pop a vrut să facă o livadă la Remetea Chioarului prin PNDR dar: „cei de la AFIR nu şi-au dat seama dacă am opt clase, deşi aveam atestat şi cursul acela nu-l puteam face fără 8 clase. În primul rând, nu cred că s-au uitat peste dosar el. Plus că n-au cerut informaţii la APIA. Am fost să-i întreb pe cei de la AFIR dacă trebuia să dau şpagă şi au zis că nu. Acum am depus contestaţie.”

Pop Sorin, directorul AFIR Maramureş are, evident, o altă părere: „aia e părerea lor şi nu comentez aceste lucruri, acolo e o situaţie care e trimisă către minister, au făcut contestaţii, aşteptăm să se verifice contestaţiile de către AFIR şi li se va da un răspuns. Îmi pare rău că se interpretează aşa şi se ascultă doar o parte. Au fost evaluate dosarele, au lipsit documente care sunt absolut necesare la dosar, fără de care nu se dă drumul la eligibilitate şi de acolo încolo pot să facă contestaţii, că doar nu numai noi verificăm, ci şi alte instituţii superioare nouă. Întrebaţi orice bancă, dacă omul are documentele în regulă i se dau bani, dacă nu, nu, la fel este şi la noi. Dacă ai documentele în regulă şi justifici motivele pentru care ceri bani, intri la finanţare”.

Întrebat dacă cazul cu foaia matricolă a celor opt clase, de exemplu, nu i se pare stupid, directorul AFIR a spus că: „nu intrăm în detalii”. Numai că noi intrăm în detalii, aşa că vom reveni.

Argumentele şi nemulţumirile solicitanţilor

1. În ghid la pagina 26 la capitolul „VERIFICAREA ELIGIBILITĂŢII CERERII DE FINANŢARE” se specifică: „Cazurile în care expertul evaluator poate solicita informaţii suplimentare sunt următoarele:

(1) în cazul în care documentul tehnic (Planul de Afaceri) conţine informaţii insuficiente pentru clarificarea unui criteriu de eligibilitate sau există informaţii contradictorii în interiorul lui, ori, faţă de cele menţionate în Cererea de Finanţare.

(2) în cazul în care există diferenţe de calcul al sprijinului”. Considerăm că lipsa unor solicitări de clarificări din partea evaluatorilor AFIR MM au dus la discriminarea solicitanţilor si defavorizarea lor în procesul de evaluare.

De asemenea, aspectele se puteau clarifica ori prin contactarea solicitanţilor, ori prin verificări în teren, dar evaluatorii AFIR MM nu au manifestat intenţia de a efectua astfel de demersuri. Precizăm că în intervalul de 3 luni şi jumătate de la depunerea proiectelor şi până la publicarea rapoartelor de selecţie, nici unul din solicitanţii respinşi nu a fost contactat în nici un fel de AFIR MM. Dacă consultăm rapoartele de evaluare publicate pe site-ul AFIR, se constată că în alte judeţe s-au solicitat clarificări, s-au efectuat vizite în teren, iar majoritatea motivelor de respingere au fost justificate de elemente concrete care ţin de viabilitatea economică a proiectelor (nu de lipsa unor bife, ştampile sau semnaturi etc.).

Din discuţiile purtate de fermierii din Maramureş cu cei din judeţe adiacente (Satu Mare, Cluj, Bihor etc.) reiese ca evaluatorii AFIR din aceste judeţe au fost extrem de activi în a sprijini solicitanţii şi a atrage fonduri europene pentru agricultura în judeţele lor (în repetate rânduri au solicitat completări de documente sau explicaţii la planurile de afaceri). În lipsa unei proceduri actualizate aferente măsurii 6.1 privind evaluarea - selectarea cererii de finanţare, trebuia să se utilizeze procedura existenţa şi publicată pe site-ul  „Dacă în urma verificării

documentaţiei în birou experţii SAFPD/SIBA/SLIN consideră că unele documente prezentate (conform pct.3 Informatii suplimentare) nu conţin informaţii suficiente sau sunt incomplete, vor solicita  informaţii suplimentare prin intermediul formularului E3.4 (Fişei de solicitare a informaţiilor suplimentare) care va fi transmis atât solicitantului cât şi SAFPD/SLIN-OJFIR spre ştiintă.” Lipsa de solicitări de informaţii suplimentare, pune sub semnul întrebării respectare propriei proceduri de către expertul evaluator.

2. Proiectele au fost evaluate după Fişa de evaluare publicată abia în luna octombrie 2015, în condiţiile în care majoritatea proiectelor au fost depuse în intervalul iulie-septembrie, iar 30 octombrie a fost data limită pentru depunere în anul 2015. Astfel, numai unii  au avut cunoştinţă de criteriile de evaluare, astfel se pune sub semnul întrebării asigurarea egalităţii de şanse între toţi participanţii.