Bilanţul primei sesiuni parlamentare din acest mandate

Continuând seria de analize asupra activităţii parlamentarilor, iniţiată în 2007, Institutul pentru Politici Publice (IPP) dă publicităţii cel de al 13-lea bilanţ al primei sesiuni parlamentare din mandatul 2012-2016. Guvernul a stabilit şi în cadrul acestei sesiuni din acest mandat agenda Parlamentului prin numărul de iniţiative legislative înregistrate şi dezbătute.

La finalul sesiunii parlamentare februarie - iunie 2013, 220 proiecte de lege aflate în dezbatere în Parlamentul României au devenit legi. Dintre acestea, peste 130 sunt numai modificări şi/sau completări ale Ordonanţelor de Urgenţă sau ale Ordonanţelor simple. Mai mult, 11% din totalul proiectelor ce au devenit Lege aparţin parlamentarilor, restul de 89% (195 de proiecte de lege) sunt iniţiative ale Guvernului României.

Chiar dacă numărul de iniţiative depuse de parlamentari este în medie cu 50% mai mare decât cele depuse de către Guvern, este îngrijorător faptul că, de exemplu, la nivelul anului 2013, doar 11% dintre toate proiectele dezbătute şi devenite Legi au ca şi iniţiatori parlamentarii. Totodată, constatăm că numărul proiectelor de lege depuse în Parlamentul României este mai mic cu 44% faţă de perioada similară a mandatului 2009 – 2012.În sesiunea încheiată (februarie – iunie 2013) s-au ţinut 38 de şedinţe de plen la Cameră şi 37 la Senat şi 12 şedinţe de plen reunit (ca zile efective calendaristice cele două Camere au lucrat puţin peste 1 lună din 5!!!), fiind una dintre sesiunile cu cea mai scăzută activitate în plen din Parlament. Remarcăm însă că cea mai lungă şedinţă de plen reunit din această sesiune este cea din 6 februarie 2013, care a durat peste 15 ore şi 30 de minute, fiind şedinţa în care s-a votat bugetul pe 2013. Din această perspectivă, coroborat cu suspendarea accesului la voturile nominale ale senatorilor sub motivul imposibilităţii adaptării sistemului electronic de vot la numărul mărit cu 42 de senatori în urma alegerilor, în prezenta Sinteză nu am inclus informaţii detaliate legate de prezenţa senatorilor sau deputaţilor la lucrări.

Din punct de vedere al migraţiei politice, fenomen în continuare încurajat, din păcate, de partidele politice ( în funcţie de avantajele care decurg) în pofida declaraţiilor publice, cei mai mulţi parlamentari au plecat de la PP-DD - 17 deputaţi şi 2 senatori, către partidele din arcul guvernamental (mai ales spre PSD), urmat fiind de PDL cu 7 deputaţi şi 2 senatori migraţi la alte partide, aşa cum IPP anticipa la începutul acestui mandat.29 de deputaţi au migrat cel puţin o dată în această sesiune parlamentară, din medie ieşind Deputatul din Suceava, Cezar Cioată (iniţial PP-DD, actual PC), care a reuşit performanţa de a-şi schimba apartenenţa politică de 5 ori doar în prima sesiune legislativă, recent încheiată.

Principalele concluzii după această primă sesiune parlamentară: cele mai multe dintre proiectele de lege adoptate sunt iniţiate de către Guvern, fiind evident faptul că acesta dispune de acces la resurse şi informaţii cu care să pregătească mai bine justificarea. Parlamentul a capitulat în faţa Guvernului, refuzând să îşi exercite funcţia de control asupra politicilor guvernamentale.

De altfel, calitatea proiectelor iniţiate de parlamentari rămâne foarte slabă, în parte şi pentru că parlamentarii nu îşi formează staff-ul corespunzător şi nu îi implică în activităţi de documentare şi pregătire a iniţiativelor legislative, preferând să le aloce exclusiv sarcini administrative.

Din această perspectivă, deputaţii sunt mult mai superficiali, judecând după numărul de iniţiative depuse şi adoptate de Parlament, cele mai multe dintre acestea având drept iniţiatori senatorii.

Consultarea cu societatea civilă în procesul legislativ este deficitară: deşi cele două Camere au adoptat formal mecanisme prin care cei interesaţi îşi pot exprima opiniile în legătură cu proiectele de lege iniţiate, acestea sunt încă nefuncţionale în măsura în care nu există un interes real din partea parlamentarilor de a le utiliza. Mai mult, pentru o consultare efectivă şi consistentă, asemenea mecanisme ar trebui instituţionalizate la nivelul comisiilor parlamentare, acolo unde se desfăşoară, de fapt, dezbaterile asupra proiectelor de lege.