Biblioteca de idei / Vatra „limbii noastre”

Din frământările de veacuri ale nașterii Limbii Române au ieșit spre nemurire o Vatră Românească, o limbă și o cinstire. Iar peste toate acestea, ca semn de profundă viețuire, prin imne și ode, ne luminăm în fire. Sunt podoabe pe care trebuie să le îmbrăcăm zilnic pe dinlăuntrurile noastre, sunt bogății ce-și arată rostul mai ales când ne simțim săraci cu duhul.
Așa se cerne gândul acum când stau față către față eul meu și-o carte de citire – Vatra limbii noastre (File din istoria comunei Zaim) – de Ion Găină. Iar dedicația autorului îți înalță sufletul: „Fraților români din Baia Mare – aceste file, pline de culori istorice, de izbânzi și drame, de împliniri și așteptări, care repun în valoare vatra poeziei Limba noastră – Zaimul copilăriei lui Alexei Mateevici, cel care a cântat ca nimeni altul frumusețea Limbii Române. Sus s-avem inimile! 17 iunie 2017, la 100 de ani de la scrierea celui mai valoros poem despre Limba Română ...”
Cartea mi-a fost transmisă prin interme­diul doamnei Nina Munteanu, bibliotecar în această sfântă localitate româ­nească din Raionul Căușeni, Republica Moldova, prezentă la Baia Mare cu ocazia vizitei de studiu a unui grup de bibliotecari basarabeni, în cea mai im­portantă bibliotecă publică depar­ta­mentală din această parte a lumii. (Programul Novateca).
Într-adevăr, din tot ce s-a scris ca temelie de însușire și vrednicie de sfințire pe acest teren magic al nașterii și matu­rizării limbii noastre naționale, Alexei Mateevici, prin poemul Limba noastră, și-a luat partea capodoperică. Căci este cea mai frumoasă, chiar dacă în această competiție nedeclarată și-au așezat „înflăcărările” și George Coșbuc (Graiul neamului) și Gh. Sion (Limba noastră).
Perpessicius, marele cercetător al lui Eminescu, scria în „Cuvântul” (an IV, nr. 1102, din 19 mai 1928): „În Limba noastră cugetarea lapidară e servită de o nemaiîntâlnită noutate de expresie. Fiecare  strofă bate, din aliajul acesta de atribute, de mândrie și de vorbe rare, o nouă medalie aforistică ...”.
Se cuvine să nu-l uităm, așadar, pe autorul celui mai de seamă omagiu adus limbii noastre. Iar la Zaim, în Basarabia, ne așteaptă primitoare Casa memorială ce-i poartă numele și amintirea.