Biblioteca de idei / Paul Iorgovici și cuvântul „nație”

În grai popular vorbind, cuvintele unei limbi n-au proprietar. Cu toate acestea, uneori simțim nevoia să remarcăm paternități în chip admirativ, atât pentru unele expresii foarte utilizate, cât și pentru „cuvintele de seamă”. Din această a doua categorie voi specifica în rubrica de față cuvântul nație.
Între cercetătorii limbii române și unii istorici s-au purtat mai multe polemici pe această temă, rămânând o urmă de conciliere în relație cu cartea lui Paul Ior­govici Observații la limba româ­nească, editată în 1799 la Pesta, care ar fi prima lucrare ce folosește acest cuvânt românesc „nație”.
Este incontestabil faptul că a existat în acea perioadă o „direcție specifică a filologiei bănățene” foarte aplecată spre chestiuni ale renașterii spirituale româ­nești. Probabil că din astfel de rațiuni axiologice Biblioteca Județeană din Reșița poartă numele acestui om de cultură, cu studii juridice temeinice și cu mare dragoste pentru românism. Dacă ne gândim doar la faptul că Paul Iorgovici „încerca să arate” că limba română are toate premisele să devină o limbă cultă, și avem în față un cărturar vizionar și un militant iluminist.
Mi-am reamintit de contribuția acestui „învățat”, considerat de unii cercetători „al doilea mare poliglot român”, după Dimitrie Cantemir, parcurgând „pache­tul” de cărți și reviste primit recent de la Vasile Barbu din Uzdin. Un român contemporan uriaș, care face pentru neamul nostru cât fac unele instituții de cultură responsabile și prestigioase. Într-un număr din „Libertatea” („ziar al româ­nilor din Serbia”), Costa Roșu îi face un portret bine tușat acestui personaj „emblematic” pentru Banatul secolului XVIII. Aflăm că primele învățături le-a dobândit la Vârșeț, unde ar fi redactat și cartea amintită, ce a devenit, în timp, un fel de ediție sine qua non pentru gazetele culturale („Curierul românesc”, „Curie­rul de ambe sexe”) sau pentru editurile cu orientare culturală fermă („Facla” și „David Press Print” din Timișoara).

Despre rolurile și rosturile naționale ale lui Paul Iorgovici au consemnat printre alții: Dimitrie Țichindeal, Ion Heliade Rădulescu, Pavel Vasici, J. A. Vaillant, B. P. Haşdeu, G. Bogdan-Duică, Ovid Den­su­şianu, Nicolae Iorga, Alexandru Graur…

Și, cu bucurie deplină, îl așezăm în icoana sufletului și noi, la rubrica de față și în Panteonul Marilor Români.