Biblioteca de idei. O nouă bibliotecă românească

Pentru orice format cultural modern, bibliotecile constituie o marcă identitară și o dovadă că o populație este interesată de progresele cunoașterii adaptate la cerințele contemporane. În lumea largă, oriunde au fost duși de soartă, românii se organizează social-educativ în jurul axei de credință, ceea ce denotă că genetica de tip cultural funcționează.
În anul 2004 a luat ființă la Berna Parohia Ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, ca efect al do­rinței creștinilor români din cantoanele Berna și Fribourg și al luptei organizatorice desfășurate de părin­tele Gheorghe Laurențiu Precup. La început, această comunitate de cre­dință a folosit spațiul „Elisabethen­kapelle” din cadrul Inselspital Berna și capela căminului catolic Alberti­num.
În timp, prin eforturi susținute ale parohului, s-a reușit achiziționarea unei clădiri proprii – Biserica Heiligkreuz (Sfânta Cruce) din Berna, cumpărată de la Biserica Romano-Catolică cu bani obținuți de la credincioșii români și Guvernul României. În 21 aprilie 2018, Înaltpreasfințitul Iosif, arhiepiscop și mitropolit, originar din Maramureș, împreună cu părintele Precup și un sobor de preoți din întreaga Elveție, au sfințit edificiul, care, astăzi, pe lângă spațiul destinat serviciului duhovnicesc, mai cuprinde câteva săli pentru folosință culturală, socială, educativă. A luat ființă în aceste generoase spații Centrul Parohial Social-Cultural „Sfântul Nicolae” din Berna, unde se organizează programe culturale variate, cum ar fi: concerte, spectacole, conferințe,
cursuri de pictură pentru copii, expoziții diverse, menite să valorifice multiplele posibilități de manifestare culturală la nivel local, dar și o mai bună conectare la traiectoriile concrete de lucru ale sufletului românesc în această minunată parte a lumii. Prin activitatea sa, Centrul se adre­sează tuturor românilor din Elveția, comunităților din Alsacia (Franța) și Baden-Württemberg (Germania), aflate în arealul Basel (comunități formate în bună parte din muncitori transfrontalieri în Elveția), dar și publicului elvețian.
Relatarea aceasta este un prilej de bucurie pentru orice suflet de român peregrinat în spațiile civilizate ale lumii. Dar continuarea rostirii mele este de acum dificilă.
La acest „Centru” se dorește înfiin­țarea unei biblioteci românești. Foarte bine. Fi­rească este și orientarea vectorială spre Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”. Nu pentru că Berna are același număr de lo­cuitori ca Baia Mare! Coincidențele de acest fel nu operează. Operează cele legate de ÎPS Iosif, PS Iustin, PC Ioachim Tomoiagă, care, prin viziune și metodă, însuflețesc oameni și înmulțesc ideea de bine. Dar, mai ales, în acest caz, prin „întâmplarea” fericită că în urmă cu câțiva ani familia Oana și Nuțu Ungureanu au ajuns din Baia Mare la Berna pe seama unui mandat diplomatic special. Amândoi sunt din Budești, amândoi au făcut școli foarte bune, amândoi ne sunt prieteni, amândoi „ard” pe altarul de suflet al Neamului nostru. Oana, care își păstrează prin natura lucrurilor postul de „șef serviciu” la biblioteca noastră a realizat toate „demersurile elvețiene”, iar pă­rintele Gheorghe Laurențiu Precup se pre­gătește de inaugurarea Bibliotecii Românești din Berna. La Biblioteca din Baia Mare a început selecția lucrărilor provenite din donații și sponsorizări și în curând vă vom anunța cum stau lucrurile pe acest „front cultural” ce are în vedere O NOUĂ BIBLIOTECĂ ­RO­­M­NEASCĂ în străinătate.