Biblioteca de idei / O carte controversată

Din anul 2004 de când a intrat pe piaţa românească de carte, lucrarea lui Immanuel Velikovsky „Ciocnirea lumilor” suscită un continuu interes. Am urmărit discret modul în care Editura Lucman realimentează librăriile prin noi tiraje şi nu ştiam de ce prin părţile noastre cartea dispărea de pe rafturi foarte repede.

Recent mi s-a desluşit misterul. Prietenul meu, prof. univ. dr. ing. Viorel Pop, de la „Goldiş”, şi membru în Consiliul ştiinţific al Bibliotecii Judeţene, şi-a făcut un obicei din a cumpăra la fiecare tiraj câte 3-4 exemplare pe care le dăruia prietenilor. Pe exemplarul ce mi l-a făcut cadou mie scrie: „O carte senzaţională... pentru înteţirea curiozităţii, sporirea cunoaşterii şi adăugarea de noi mari semne de întrebare...”.

Reclama acestei cărţi este întreţinută de „legenda” că a fost citită „de trei ori” de către însuşi Albert Einstein! Dar, de fapt, cartea se „reclamă” singură! Autorul este considerat unul dintre cei mai mari „catastrofişti”, iar „opera” în discuţie este cea mai combătută şi mai acuzată carte din toate timpurile! Și aceasta în ciuda situării pe locul unu în topul vânzărilor în Statele Unite, imediat după apariţia sa, în 1950!

Citiţi „Ciocnirea lumilor” şi veţi descoperi un autor fascinant care, atunci când era cel mai contestat de „lumea ştiinţifică bună”, era şi adulat de tinerii cercetători. Sau, cum scrie Ion Hobana în „Cuvânt înainte”, e vorba de o carte care „contribuie în mod substanţial la conştientizarea statutului precar al speciei noastre, într-un Univers care nu ne oferă doar perspectiva unei expansiuni fără capăt... Asta dacă nu vrem să împărtăşim soarta dinozaurilor...”