Biblioteca de idei / Diarium AcademicumSeptentrionis (XCII)

·        3 mai 1866. C.A. Rosetti trimite scrisori celor desemnați să intre în Societatea Literară Română, comunicându-le numirea și cerându-le acceptul. Li se promite și decontarea cheltuielilor de drum.

·        6 iulie 1866. Din Pesta, Alexandru Roman îi trimite lui George Barițiu o scrisoare în care îl informează că „decretele” s-au primit încă de la „începutul lui mai”. E vorba de actele prin care Alexandru Roman, Iosif Hodoș, Vicențiu Babeș și Andrei Mocioni erau numiți membri ai Societății Literare Române, viitoarea Societate Academică, viitoarea Academie Română. În epistola trimisă, Al. Roman detaliază și alte aspecte legate de „aprobări”, „cheltuielile de transport”, persecuțiile Guvernului maghiar, neînțelegerile între vârfurile intelectuale românești ș.a.

·        17 iulie 1866. Ioan Mihalyi de Apșa îi scrie din Sarasău fratelui Victor Mihalyi de Apșa, anunțându-l că a terminat Facultatea de drept și a obținut diploma de avocat. Relații despre cunoștințe și rude. Îi solicită cărți de drept canonic (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972).

·        22 iulie 1866. În urma izbucnirii epidemiei de holeră, la cererea Ministerului Cultelor șiInstrucțiunii Publice din București, se amână convocarea Societății Literare Române, fără caprima sesiune să poată avea loc.

·        1 august 1866. Victor Mihalyi de Apșa primește invitație la ședința de constituire a unei asociații a intelighenției din Maramureș.

·        16-17 august 1866. Cea de-a șasea Adunare generală ASTRA a avut loc la Alba Iulia, în urma propunerilor insistente ale lui Axente Sever, exprimate la Brașov (1862)și Abrud (1865). Lucrările au fost conduse de mitropolitul Andrei Șaguna. Au susținut disertații interesante: Timotei Cipariu (Despre ortografie și principiul etimologic) și Iosif Hodoș (Despre istoria literaturii italiene).

·        Septembrie-octombrie 1866. În revista „Familia”, numerele 29-32, între 11/23 septembrie-2/14 octombrie este publicat discursul lui Iosif Hodoș, numit, din partea Maramureșului, ca membru în „Societatea Literară”, viitoarea Academie Română, a cărui primă sesiune a fost amânată pentru anul 1867.

·        6 octombrie 1866. Din Roma, („Tusculanae”), Victor Mihalyi de Apșa îi trimite lui August Treboniu Laurian o scrisoare amicală în care îi relatează despre programul de învățământ al Colegiului grecesc „Sf. Atanasiu”, cursuri, profesori, studenți, polemici pe teme dogmatice, înființarea gărzii militare papale (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972).

·        24 noiembrie 1866. Din Lăpușul Unguresc, Demetriu Varna îi scrie lui Victor Mihalyi de Apșa, solicitându-i sprijinul pentru obținerea parohiei vacante de la Năpradea.

·        13 decembrie 1866. De la Roma, Victor Mihalyi de Apșa primește o scrisoare în limba italiană conținând aprecieri la adresa atașamentului său față de biserica greco-catolică și de Imperiul Austriac (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972).

·        1867.S-a alcătuit Secția Istorică a Societății Academice Române, pentru a respecta prevederile din Statute și anume de a culege documente din domeniu, a face prospecțiuni arheologice și a premia operele istorice demne de a fi popularizate între români. La început au fost doar trei membri:G. Barițiu (președinte), Iosif Hodoș(vicepreședinte)șiNicolae Ionescu (secretar), dar cu timpul numărul a crescut cu Al. Papiu Ilarian, V.A. Urechia șiAl. Odobescu, iar în această Secție au fost prezentate cele mai multe comunicări.

·        1867.Victor Mihalyi de Apșapublică lucrarea Desertatiune despre cearta bisericească pentru botez dintre Ștefan și Sfântul Ciprian din Cartagina (Informație din mediul academic bisericesc unit de la Blaj).

·        9 martie 1867. Devenind Membru fondator al Societății Literare Române, din partea Maramureșului, Iosif Hodoș își continuă cu și mai mult elan activitatea de luptător pentru drepturile românilor în Dieta de la Pesta (din partea cercului electoral Zarand). În ședința Camerei din această zi memorabilă Iosif Hodoș pledează împotriva proiectului guvernului referitor la presă, considerându-l un atentat la libertatea presei. „Numai cu ajutorul presei libere (s.n.) poate omul să-și exprime sentimentele inimei și ideile minții sale. Fără presă liberă cultura e o cultură forțată, cugetul liber e o scânteie dumnezeiască născută moartă, cugetarea liberă e numai o tortură”. (Teodor Păcățian, Cartea de aur sau luptele politice naționale ale românilor de sub Coroana ungară, vol. IV, 1906, p. 153-154).

·        7 ianuarie 1867. Din Budapesta, Simion Botezanu îi scrie lui Victor Mihalyi de Apșa despre condițiile grele în care și-a făcut studiile și îi solicită sprijin spre a le putea termina (Arhiva Victor Mihalyi de Apșa, Catalog, Academia R.S.R., Filiala Cluj, Biblioteca, Serviciul Colecții speciale, Cluj, 1972).

·        5 aprilie 1867. Intelectualii Teodor Sabo și Ștefan Bilțiu din Baia Mare adresează o amplă scrisoare lui George Barițiu în care, îngrijorați în fața acțiunilor de maghiarizare și de restrângere a drepturilor politice ale românilor din nord-vestul Transilvaniei, cereau lui Barițiu să intervină în România spre a primi un ajutor material pentru deschiderea unui gimnaziu românesc la Baia Mare. (Biblioteca Academiei, Fond corespondență, manuscris 1005, fila 272).