Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XXXVII)

5 iulie 1982. Primește bun de tipar la Editura Meridiane București volumul Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice de Anca Pop-Bratu (136 p. + fotografii). Cuvânt înainte: Vasile Drăguț. Intersecții cu personalități confirmate de Academia Română: Ioan Mihalyi de Apșa, Gheza Vida, Tache Papahagi, G.F. Rafiroiu, Tiberiu Morariu, Alexandru Filipașcu, Victor Brătulescu, I.D. Ștefănescu, Marius Porumb, Nicolae Iorga, Radu Popa, Ioan Bârlea, Mircea Păcurariu, Tit Bud, A. Socolan ș.a.
 

15 martie 1922. Ziarul „Patria” din Cluj, p. 4 publică, printre altele Rezultatul alegerilor pentru Senat în Ardeal. În Circumscripția Sighet a fost ales ca Senator Vespasian Pella, liberal, iar în județul Satu Mare, Ion S. Mihalyi, liberal. De remarcat că Vespasian Pella l-a învins pe candidatul „maramureșean” Gheorghe Bilașcu (național). La Baia Mare a câștigat scrutinul Aurel Nistor, liberal.
 

2013. La Editura Ceconi din Baia Mare Liana Pogăciaș a publicat lucrarea Aspecte oculte în opera eminesciană (154 p.). Autoarea tratează creațiile lui Mihai Eminescu din perspectiva simbolului, „demers eidetic fundamental în decriptarea acesteia și a lumii”. O abordare „luciferică” a textelor, capabilă să dezvăluie sensurile profunde ale creației eminesciene. Atribute ritualice, Codul fizic, Codul psihic, Ipostaze ale ființei, Teme romantice. La Bibliografie găsim și lucrări de teorie și istorie literară, dar și cărți de ocultism, românești și străine.
 

18 noiembrie 1897. Scrisoare trimisă din Sibiu de către Vasile Lucaciu lui Vasile Mangra. Detalii de context politic, în chestiunea națională.
 

5 decembrie 1897. Explicații mai detaliate despre pozițiile altor fruntași ai Partidului Național (dr. Rațiu, Dăianu) oferă în epistola pe care V. Lucaciu i-o scrie din Sibiu lui Vasile Mangra.
 

21 mai 1989. Primește bun de tipar la Editura Univers București cartea lui Elie Wiesel Noaptea. Porțile pădurii. Traducere și note de Bianca Zamfirescu. Pre­fața de Ion Brad (344 p.), care men­ționează printre altele: „Într-un proces necruțător, cu toate dosarele deschise, scriitorul-martor devine acuzator încă de la prima sa carte Noaptea, scrisă în 1958, reluând simfonic pateticele motive principale în fiecare din romanele, povestirile, eseurile, poemele și piesele sale de teatru, ca și în numeroasele conferințe ținute de la un capăt la altul al lumii”. Menționăm că în ediția franceză a romanului Noaptea (La Nuit), Prefața este semnată de reputatul scriitor francez François Mauriac.
 

2005. La Editura Univers se tipărește romanul Noaptea de Elie Wiesel, în traducerea Dianei Crupenschi (124 p.). Pe coperta IV regăsim o fotografie a scriitorului și o scurtă biografie.
 

2009. În volumul V, Centenar Constantin Noica (1909-2009) din Studii de istorie a filosofiei românești, publicație apărută sub egida Academiei Române, Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu Motru” (Director: acad. Alexandru Surdu), în materialul semnat de Titus Lates, Constantin Noica. O bibliografie e exegezei, la pagina 603 este menționată cartea lui Ioan Călăuz, primarul comunei Băsești, intitulată Modelul ființei la Constantin Noica și tipărită la Editura Risoprint Cluj-Napoca în anul 2008.
 

22 decembrie 1896. De la Șișești, Părintele Vasile Lucaciu îi scrie lui Vasile Mangra despre durerea ce îl mistuie deoarece „proiectul nostru, cu scoaterea unui ziar s-a îngropat”. „La tot cazul, mă apasă greu împrejurarea că în aceste zile, când va fi trebuit să fiu de tot liber și provăzut, cu condițiunile unei mișcări libere, eu sunt silit a sta aici, în Șișești, luptându-mă cu mii de dușmani și cu mii de neajunsuri. La luptă, dar, ca oșteni nebiruiți și națiunea să se bucure de lucrarea vrednică a fiilor săi!”.
 

24 ianuarie 1897. Din Șișești, de la Vasile Lucaciu pleacă o nouă scrisoare către Vasile Mangra, care începe cu aprecierea categorică: „Foarte frumos ați prezentat Tribuna Poporului!” și continuă cu îndemnul: „Ar fi bine să inaugurăm o acțiune energică și covârșitoare, ce nu se poate face fără o consfătuire a mai multor fruntași de ai noștri, din partidul național, care să adreseze un cuvânt public către națiune, desfășurându-i programul de acțiune și începând numaidecât lucrarea în acel sens”.
 

5 noiembrie 1897. Vasile Lucaciu către Vasile Mangra: „Suntem la badea George (n.n. George Pop de Băsești) și ne-am sfătuit asupra situației. Dorul de împăcare și de procedură solidară au cucerit teren în toate inimile... Să trimiteți imediat invitație la adunare d-lor Dr. I(oan) Rațiu, Mihali (n.n. Teodor Mihali) și
George Pop, cerând avizul și iscălitura lor. Până la termenul conferinței va fi convocat comitetul întreg, la consultare în Cluj, deoarece pășirea solidară este dorința tuturor…”.
 

6 noiembrie 1897. De la Vasile Lucaciu lui Vasile Mangra, precizări suplimentare și comentarii axiologice: „Noi am merge înainte, pe calea ce bună și cred că nația va fi cu noi. De învoieli unilaterale, nu mai vreau să știu nimic...”.
Septembrie 1982. La cea de-a III-a Sesiune Științifică de Studii Literare și Interdisciplinare de la Dej, în cadrul căreia a avut loc și primul Simpozion Național consacrat literaturii generației ʼ80, lucrările au fost coordonate de Teohar Mihadaș și Nicolae Steinhardt (Infor­ma­ția de la scriitorul Aurel Podaru, Amintiri despre Nicolae Steinhardt, în „ASTRA dejeană”, an. XXIV, nr. 1, iunie 1988, p. 15-17).
 

2019. Lucrările prezentate la Simpozionul Național „Cultură și Civilizație Românească în Maramureș” din august 2018 sunt reunite în volumul 9, coordonat de Simion Iuga și editat sub egida Academiei Române, Centrul de cercetări Cultură și Civilizație Românească Săliștea de Sus – Maramureș (248 p.). Cuvânt înainte: acad. Alexandru Surdu (Cetățean de Onoare al orașului). Despre Comuna Băsești și oamenii săi scrie acad. Emil Burzo. Alte prezențe prestigioase: Nicolae Iuga, Victor Bârsan, Ilie Gherheș, Mihaela-Cristina Gherheș, Simion Bogîldea, Maria Meze, Ion Petrovai, Dumitru Loșonți, Pamfil Bilțiu ș.a.
 

2020. Lucrările susținute la Simpozionul Național „Cultură și Civilizație Românească în Maramureș” din august 2019 au fost adunate în volumul 10, coordonat de Simion Iuga și editat sub egida Academiei Române, Centrul de cercetări Cultură și Civilizație Românească Săliș­tea de Sus – Maramureș (312 p.). Au susținut comunicări: acad. Alexandru Surdu, acad. Emil Burzo, acad. Dorel Bucurescu, acad. Dorin N. Poenaru ș.a. Post­fața La crucea cavalerilor marmațieni a fost trimisă de acad. Al. Surdu.