Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XXXV)

• 2000. La Facultatea de Litere a Universității București și-a susținut doctoratul în filologie Carmen Cerasela Dărăbuș, profesor (născută la 3 februarie 1966, în Baia Mare) cu tema Funcții ale cuvântului poetic la Nichita Stănescu. Conducător științific: prof. univ. dr. Dumitru Micu.
• 2 iulie 2017. Pe site-ul mitropolia-clujului.ro, IPS Andrei semnează medalionul Un vajnic bărbat din anturajul episcopului Nicolae Ivan. Atenția este țintită spre figura luminoasă a academicianului Ioan Lupaș, căci la 3 iulie se împlinesc 50 de ani de la trecerea sa în eternitate. Personalitatea lui a fost una de excepție în marile bătălii pentru afirmarea elementului românesc în mediul universitar clujean, unde s-a însoțit și de o bună colegialitate cu Sextil Pușcariu, Gh. Bogdan-Duică, Silviu Dragomir, Alexandru Lapedatu, Octavian Goga, Onisifor Ghibu ș.a. Are și „ucenici” vestiți: David Prodan, Ștefan Pascu, Ioan Moga, Aurel Decei, Mihail Dan, Francisc Pall ș.a.
• 2003. Fundația Academia Civică a editat lucrarea Iuliu Maniu: Un creator de istorie. (75 p.) Coordonator: Andrea Dobeș.
• 2 iulie 2022. În „Graiul Maramureșului”, Camelia Tocaci semnează articolul O muzeografă de la Memorialul Victimelor Comunismului, premiată. Este vorba despre dr. Andrea Dobeș, care a câștigat Premiul Fundației Culturale Memoria pentru cea mai bună lucrare științifică – Spații carcerale în România comunistă/ Penitenciarul Sighet (1950-1955), în două volume. La origine, cartea a fost o teză de doctorat susținută în 2011. Prefață: prof. univ. dr. Virgiliu Țârău.
• 12 iulie 2021. Pe site-ul presshub.ro, Simona Preda este prezentă cu interviul luat istoricului Andrea Dobeș: Regimul de detenție de la Sighet era de exterminare lentă. Despre Închisoarea de la Sighet (înființată în 1897) și elitele politice încarcerate aici, alături de ierarhii și preoții catolici. Despre Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Iuliu Hossu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, Alexandru Lapedatu, Alexandru Rusu ș.a.
• 1997. În „Revista de Arhivistică”, Tom. III, nr. 1-2, Cluj-Napoca, Marius Diaconescu este prezent cu studiul Editarea diplomelor maramureșene. Realizări și perspective, în care loc central ocupă marele istoric Dr. Ioan Mihalyi de Apșa.
• 2020. În „Philologica Banatica” II, Pătruț-Nicolae Bănăduc, de la Seminarul Teologic Ortodox „Episcop Ioan Popasu” Caransebeș, semnează studiul Demnitatea – element semnificativ cu valențe stilistice în eseistica steinhardiană (o analiză de text). Este o parte din lucrarea de doctorat a autorului susținută la Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, în anul 2014, conducător științific prof. univ. dr. Ileana Oancea (p.93-99).
• Octombrie 1995. În revista „Dacia literară”, An VI (serie nouă), nr. 18 (3 / 1995), p. 2, Constantin Ciopraga scrie despre Cântările unui peregrin politic: Ion Șiugariu.
• 1925. În volumul Notițele mele apărut la Editura Diecezană din Arad (p. 80-81), Emil Isac îl evocă pe „Bătrânul Nației” George Pop de Băsești, ca un „bătrân savant persan”, un „prinț arhaic”, care a trecut cu sufletul împăcat în lumea veșniciei: „Niciodată nu-l voi putea uita, de câte ori îl vedeam solemn și impunător la diferite serbări și, totdeauna cu eleganța liniștită a omului manierat cârmuind interesul publicului”.
• 2018. La Editura Reîntregirea din Alba Iulia apare lucrarea George Pop de Băsești: tribun memorandist și luptător pentru libertate și unitate na­țio­nală, realizată de IPS Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei (consătean cu „Marele George”). Figura luminoasă și călăuzitoare a Marelui Bărbat al Nea­mului, la vremuri de uriașă cumpănă istorică este pusă în imagini decupate din pasaje revelatoare extrase din „rostiri” cardinale ale contemporanilor săi: Iosif Vulcan, Petre Dulfu, Octavian Goga, Vasile Lucaciu, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Emil Isac, Ioan Georgescu, Zenovie Pâclișanu, Tiron Albani, Ion Bilțiu-Dăncuș ș.a.
• 2020. La Editura „Școala Ardeleană” din Cluj-Napoca, sub titlul „Ore, zile, ani de prietenie” este publicată corespondența dintre Ion Pop și Mircea Zaciu, din perioada 1964-2000. Ediție îngrijită, cuvânt-înainte și note de Ion Pop (544 p.).
• 7 iunie 1970. Ion Pop îi trimite o lungă scrisoare lui Mircea Zaciu. Despre ravagiile „potopului” (n.n. – inundațiile catastrofale din luna mai), Mireșul, care a scăpat Remeții („a fost lovit crunt”), ruperea unui pod de cale ferată, dar și „odiseea” Gloselor, D. R. Popescu, Vlad, Lucian Blaga, Ioan Alexandru... Inclusiv o frază despre profesorul Gheorghe Pop, lingvistul, de la Institutul Pedagogic de trei ani din Baia Mare... pe care l-am văzut într-o zi la Cluj... mi-a spus că a fost la nu știu ce manifestare băimăreană”.
• 29 mai 1973. „Raport” de activitate realizat de Mircea Zaciu și comunicat epistolar lui Ion Pop („Dragă Jane”). „...Vineri trebuie să plec la Baia Mare, unde am promis să particip la o consfătuire a «Daciei», ca șef al colecției «Restituiri». S-ar putea să mă reped cu mașina până la Borșa, Vișeu, poate și la Ieud, nume cu o rezonanță specială, care mă ispitesc căci am mare nevoie să mă spăl de tristețe în locuri mai pure, ca peisaj, ca oameni, ca natură și istorie...”.
• 9 iunie 1973. Din Cluj, Mircea Zaciu se confesează lui Ion Pop, la Paris. „...După înmormântare am plecat imediat cu avionul la București și apoi la Baia Mare și prin Maramureș, prin locurile unde am copilărit, la Baia Mare, la Cavnic, la Firiza, la Izvoare, locuri ce mă trăgeau îndărăt ca spre o moarte, a mea, poate și ea apropiată...”.
• 11 iunie 1979. Mircea Zaciu îl informează pe Jean Pop despre „Jurnalul” lui Camil Petrescu. „...La Baia Mare am făcut o comunicare tocmai din Jurnal și cum prefața era prea lungă și nici timp, nici chef nu aveam să o scurtez, deci să compun un alt text, am ținut pentru întâia oară o conferință de o oră (!) liber... La Baia Mare am întâlnit-o în auditoriu și pe domnișoara Lia C. (n.n. Ciplea, profesoară de limba română)...