Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XXXIII)

15 ianuarie 1985. Despre Nichita Stănescu și universul său liric scrie Augustin Cozmuța în articolul Prea tânăr pentru Premiul Nobel, găzduit de ziarul băimărean „Pentru socialism”, 36, nr. 9210, p. 3.
Decembrie 1984. În „Flacăra”, nr. 51 (p. 8 și 20), la rubrica „Fragmente critice”, Eugen Simion semnează eseul analitic intitulat Un cerb linge sarea amurgului, având în obiectivul critic noua carte a lui Vasile Igna Grădina oarbă, apărută la Editura „Dacia”. Eticheta ce dăinuie prin timp și peste timp: Un poet fin din clasa lui A. E. Baconsky, „un impresionist care caută în universul din afară corespondența pentru stările lui de existență”, „este un poet remarcabil mai ales în aceste crochiuri impresioniste”…
16 octombrie 1986. În „România literară”, nr. 42, p. 11, la rubrica Fragmente critice, Eugen Simion sem­nează eseul intitulat Și Grecia cu caprele ei? Și molcoma Umbrie?. Istoricul și criticul literar revine astfel la o nouă creație a lui Vasile Igna, volumul Insula verde, apărut la Editura „Cartea Românească”. Poetul „citește semnele universului și prin ele semnele destinului individual”. După un vechi procedeu liric, calendarul cosmic stimulează un alt calendar, acela al vieții interioare. Ceasornicul lui Vasile Igna înregistrează de regulă vârstele unei melancolii nesfârșite și luminoase. Final conclusiv: „Vasile Igna îmi pare un poet autentic, metaforele se cheamă și se leagă în chip firesc în poemul său, exprimând o vibrație stăpânită în fața miracolului naturii”.
Decembrie 2022. La Editura „Mega” din Cluj-Napoca iese de sub tipar volumul de 1074 de pagini „Proceedings of the Fifth International Conference on Onomastics Name and Naming. Multiculturalism in Onomastics”, ce cuprinde lucrările ICONN 5, desfășurată la Baia Mare în perioada 3-5 septembrie 2019. Remarcăm câteva prezențe din rândul prestigioșilor „conferențiari”: Gheorghe Chivu (Nume de locuri în texte vechi românești. Între modelul cultural și constrângerile administrative), Oliviu Felecan (organizator), Nicolae Felecan, Daiana Felecan, Ligia Tomoiagă, Mihaela Munteanu Siserman, Delia-Anamaria Răchișan, Anamaria Paula Mă­dăras, George-Marius Nicoară, Maria-Mara Ignat, Silvia Iluț, Gabriela-Sînziana Ioaneș, Adelina-Emilia Mihali ș.a.
1 octombrie 2020. În „Contemporanul” nr. 10, acad. Alexandru Surdu semnează studiul Ordinul Cavalerilor Marmațieni, în care face trimitere atât la aria de consacrare a tradițiilor nobiliare nordice, cât și la fenomene ale prezentului. Articolul este ilustrat cu coperta cărții sale, omonime, apărute la Editura „Ardealul” din Tg. Mureș, în 2020 (195 p.).
2020. La paginile 38-43 din revista EON, vol. 1, nr. 1, Marian Nencescu de la institutul de Filozofie „Constantin Rădulescu Motru” al Academiei Române, prezintă studiul File dintr-o epopee identitară: «De neamul mar­mațienilor», cu trimiteri documentate la lucrarea academicianului Alexandru Surdu, „Ordinul Cavalerilor Marmațieni”, pe care o aseamănă cu De neamului moldovenilor a lui Miron Costin sau Cântarea României a lui Alecu Russo. Autorul vede în acest volum atât o lucrare monografică, cât și o carte pedagogică și un poem epico-filosofic, servind cu argumente pertinente fiecare variantă de idee pivot.
16 septembrie 2020. În ziarul „Lumina”, în articolul Nostalgia patriei originare, Ana Dobre scrie despre acad. Alexandru Surdu și cartea sa Ordinul Cavalerilor Marmațieni, devenită lucrare-pilot pentru o călătorie în Universul pe care distinsul academician și l-a creat singur, în coordonatele de Nord ale Românității Orientale de dincoace și dincolo de Tisa, spre Hiperboreea din poveste. O carte demnă de a-și face rolul asumat ca hrană de suflet într-o lume ce nu vrea să moară definitiv atâta timp cât mai există „cărări de gând”. Articolul are substanță și densitate, iar cartea poate fi citită și recitită atât în cheie real-pământească brodată cu elemente perene, cât și perspectiv sau retrospectiv în „partea de cer”.
1995. La Editura Pan Publishing House s-a tipărit volumul Reflecții de semiologia literaturii de Ion Bălin (Născut la 1 ianuarie 1947 în Călinești, Maramureș). Prefața intitulată Diferențe între limbajul artistic și cel științific în concepția lui Ion Bălin este semnată de acad. Alexandru Surdu. „O carte bine documentată conchide – Al. Surdu – con­cepută și realizată cu competența și rigoarea logicianului, dar și cu perspectiva universalistă a filosofului de profesie, care nu se sfiește să pună în discuție aici una dintre cele mai acute probleme ale umanității contemporane, aceea de a se exprima pe sine ca umanitate”.
Aprilie 1987. Lucrarea Scrisori despre logica lui Hermes de Constantin Noica este comentată de prof. Nicolae Iuga de la Sighetul Marmației în articolul Hermes – vestitor trismegist apărut în „Familia” (Oradea), An 23 (123), nr. 4 (260), p. 8,9.
Noiembrie-decembrie 1995. Lucrarea Scrisori despre logica lui Hermes de Constantin Noica este analizată în articolul Bunătatea lui Noica. O întâmpinare la «Logica lui Hermes», apărut în „Archeus” (Baia Mare), An I, nr. 5-6, p. 11, 23.
1996. În volumul Silogisica Tra­di­țională și modernă: Contribuții ro­mânești, apărut la Editura „Nemira” din București, profesorul Ion Bălin este prezent cu studiul Semnificația speculativă a silogismului în logica lui Constantin Noica (p. 185-197).
16-31 august 2020. D. R. Popescu și provocările fantasticului este titlul analizei realizate de profesorul băimărean Gheorghe Glodeanu în interiorul „atmosferei de creație” al prozatorului. Articolul a fost publicat în revista „Tribuna”, nr. 431, p. 12-13, Romanul F, Vânătoarea regală, Iepurele șchiop, Podul de gheață, sunt privite din unghiul analistului profesionalizat cu această unghiularitate literară. În același număr al „Tribunei”, profesorul Nicolae Iuga face o succintă prezentare cărții Ordinul Cavalerilor Marmațieni de Alexandru Surdu, în studiul intitulat O carte scrisă din suflet pentru nobilii români din Marmația.
1 septembrie 2001. Autograf de la scriitorul Leo Butnaru din Chișinău pe pagina de gardă a volumului său Îngerul și croitoreasa, scos pe piața cărții de Casa de Editură „Atlas-Clusium SRL” (director general, Valentin Tașcu), în 1998. Prefața intitulată Eterna reîntoarcere aparține academicianului Mihai Cimpoi. La final, cartea este ornată cu un dialog între autor și Sergiu Adam, sub pecetea unei „amenințări” existențiale: „Relațiile scriitorului cu politica și, parțial, cu societatea sunt iminent conflictuale”.