Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (XXVII)

     ·        24 ianuarie 1932. La Congresul Partidului Național al lui Nicolae Iorga ținut la Satu Mare, pentru zona de nord-vest, deputat  Ion Bârlea pune, din nou, cu accent, problemele Maramureșului. Semn că după zece luni de guvernare nu sunt realizări mulțumitoare. 

·        1870. În „Familia” lui Iosif Vulcan se publică fragmente din încercarea de monografie a Borșei, scrise de Ioan Artemie Anderco (născut la 16 februarie 1853, la Borșa).

·        1872. În revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, Tit Bud a publicat un grupaj de Doine și hori popolare din Maramureș.

·        1920. În Bibliografia românească modernă (1831-1918), editată de Academia Română, lui Tit Bud i s-a consacrat un spațiu generos, de mai bine de două coloane (p. 491-492).

·        15 ianuarie 1922. În sala cinematografului din Sighet a avut loc o manifestare festivă dedicată lui Mihai Eminescu. S-au recitat poezii, s-au interpretat cântece pe melodii cunoscute și cu versurile sale și a fost vizionat un film cu Eminescu, Veronica Micle și Ion Creangă (informație de la prof. Ioan Ardeleanu-Pruncu din Sighetul Marmației).

·        11 decembrie 1924. Începe la Sighet „vizita literară” a scriitorilor Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cincinat Pavelescu, Gheorghe Brăescu, Alfred Moșoiu, George Gregorian, N. Davidescu și I. A. Bassarabescu. Sunt primiți cu onoruri bine regizate și cu o mare bucurie, încă de la sosirea trenului în gara orașului. Întâlnirile au fost regizate în stil „șezătoare”, sau „cenaclu literar” și au durat câteva zile. Cincinat Pavelescu a citit conferința lui Octavian Goga Rostul scriitorilor și a încheiat „delicios” ultima întâlnire, cu epigrama: „N-am să fac o epigramă / Însă cred că din Sighet / Plec mai prieten cu Ardealul / Și mai poet!”.

·        7 iulie 2021. Pe radiorenașterea.ro rubrica „Biografii”, pr. Simion Cristea scrie o frumoasă și sensibilă evocare intitulată Părintele Florea Mureșan (1907-1961) din amintiri. Un destin privit cu multă admirație, un traseu biografic marcat de borne cu altitudine morală și culturală „Un gong pentru un popas sacru închinat Părintelui …  la cei peste cincizeci de ani de la mucenicia lui. Generos, pridvorul amintirilor ne așteaptă întâlnirea cu chipul lui viu, neuitat, articulat în istorie. Deschizând sipetul amintirilor, ele ni s-au îmbiat în frăgezimea lor neofilită. Cădelnița amintirilor presupune foc proaspăt. E destul să pomenim numele Părintelui Florea Mureșan și crângul amintirilor murmură”. Iar murmuirile „rostesc”, dincolo de marile căderi ale unui destin tragic și nume perenizate prin fapte memorabile: Nicolae Ivan, Victor Papilian, Lucian Blaga, Valeriu Anania (care l-a definit ca „om așezat, blajin, harnic, foarte iscusit și cult”), Gavril Burzo, Arhiepiscopul Justinian ș.a. Încheierea găsită de autor este potrivită cu spiritul ofrandei: „Să-l odihnească Dumnezeu unde strălucește Lumina Feței Sale!”

·        21-27 august 1922. Episcopul Gherlei, Dr. Iuliu Hossu întreprinde o vizitațiune canonică în Maramureș.

·        Ianuarie 1923. În „Sălajul”, An IV, nr. 1, p. 4, ce apărea la Zalău, dr. Zenovie Pâclişanu publică articolul-panegiric George Pop de Băsești.

·        2021. La Editura Academiei Române a fost tipărită lucrarea Proiectele miniere. Evaluarea din perspectiva dezvoltării durabile, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, de Nicolae Bud. Cuvânt înainte: acad. Răzvan Theodorescu. Prefață: prof. univ. dr. Dinu Marin (450 p.). La ediția I, din 2012 Cuvântul înainte a fost semnat de acad. Ionel Haiduc și textul este reluat și la ediția a II-a. În anul 2014 lucrarea a fost răsplătită cu Premiul „Virgil Madgearu” al Academiei Române. Concluzia academicianului Răzvan Theodorescu: „Nicolae Bud, binemerită recunoștința noastră pentru știința și pasiunea sa care echivalează cu cel mai înalt patriotism”.

·        3 septembrie 1919. Onisifor Ghibu vine la Sighet pentru a sprijini cultura românească a zonei susținând conferințe, inspectând școli, participând la adunări publice.

·        3 noiembrie 1919. La prelegerea inaugurală „Datoria vieții noastre” susținută de Vasile Pârvan, a asistat în calitate de invitat la solemnitatea deschiderii Universității din Cluj, dr. Vasile Ilea.

·        August 1919. Se deschide la Baia Mare, cu sprijinul poetului Emil Isac, inspector general al artelor în Consiliului Dirigent al Transilvaniei, o tabără de pictură (creație), cu circa 35 studenți ai academiilor de artă din Țară. Tabăra va funcționa și în verile următoare.

·        5-6 aprilie 1920. Revine în Maramureș, Onisifor Ghibu, care participă la mai multe acțiuni de culturalizare în județ.

·        August 1920. Într-o întâlnire cu Eduard Beneș, ministrul de externe al Cehoslovaciei, Nicolae Iorga spunea despre Mănăstirea Peri din Maramureș: „Mănăstirea în jurul căreia s-a organizat viața ierarhică religioasă a românilor din Maramureș și Ardeal, este în stăpânirea d-voastră”.

·        20-18 septembrie 1920. Episcopul greco-catolic al Gherlei Iuliu Hossu face o vizitațiune canonică în parohiile din zona Codru, tractul Băseștilor, fiind primit de poporul drept-credincios cu mare însuflețire.

·        10 august 1919. În Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor  românești din Ungaria, este publicat Comunicatul semnat de secretarul general pentru trebuințele învățământului secundar de stat, Onisifor Ghibu, care aduce la cunoștință rețeaua de licee românești: Liceul „Gh. Șincai” Baia Mare, Liceul „Dragoș-Vodă” Sighet, Liceul „Mihai Eminescu” Satu-Mare, liceul de fete Sighet și liceele din Caransebeș, Dej, Făgăraș, Dumbrăveni, Lugoj, Sibiu, Turda, Alba Iulia, Cluj, Orăștie, Oradea, Tg. Mureș, Arad, Șimleul Silvaniei, Brașov, Deva, Timișoara ș.a.

·        13 august 1921. În drumul spre Maramureș, ministrul Take Ionescu este găzduit la familia Alexiu Pocol din Valea Borcutului, Baia Mare, la recomandarea lui Duiliu Zamfirescu.