Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (XX)

·         31 ianuarie 1931. Episcopul Alexandru Rusu, însoțit de episcopul Iuliu Hossu au beneficiat de o frumoasă primire la Cluj, în Sala de recepție a gării, în prezența oficialităților: Dr. Alexandru Vaida – Voievod, primarul dr. Teodor Mihali, senatorul Romulus Boilă, părintele canonic Ion Agârbiceanu, Valer Pop, prefectul Adam Popa ș.a.

·         26 martie 2008. Sala de Conferințe a Bibliotecii Județene a devenit pentru două ore „spațiu de liturghie după liturghie”. Directorul Editurii „Galaxia Gutenberg” Tg. Lăpuș, Părintele greco-catolic Silviu Hodiș a organizat lansarea cărții lui George Weigel Martor al Speranței, monografie teologică dedicată Papei Ioan Paul al II-lea. Moderator: dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii. Intervenții: prof. univ. dr. Nicolae Felecan, prof. univ. dr. Gheorghe Pop, dr. Ioan Tâmbuș. Public receptiv și rugător!

·         27 martie 2008. Dr. Teodor Ardelean și Pr. Silviu Hodiș au fost invitați la AXA TV Baia Mare spre a evoca figura istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, în lumina viziunii puse în operă de monograful său, George Weigel, a cărui carte s-a lansat recent la Baia Mare (Martor al Speranței).

·         16 martie 2016. Autograf de la acad. Păun Ion Otiman pe pagina de gardă a lucrării: 1948. Marea dramă a Academiei Române, editată de Academia Română. Coordonare și studiu introductiv: acad. Păun Ion Otiman. Editura Academiei Române, București 2013: „Profesorului dr. TEODOR ARDELEAN, cu alese sentimente de prețuire din partea coordonatorului acestui volum”. (474 p.). Volumul a fost editat, la inițiativa academicianului P. I. Otiman, spre a marca cei 65 de ani de la dramaticele evenimente ale anului 1948, care trebuie readuse în memorie tocmai spre a marca acest tip de „martiraj”. Coordonatorul adresează mulțumiri celor care i-au stat alături, cu gândul și fapta: IPS Ioan Robu, dr. Doina N. Rusu, prof. univ. dr. Nicolae Edroiu, dar și doamnei Andreea Dobeș „remarcabil cercetător-muzeograf la Memorialul Sighet” și domnului dr. Constantin Buchet, cercetător științific la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, „pentru documentele referitoare la întemnițarea membrilor Academiei Române în închisorile comuniste”. Dacă trăim un sentiment de „mândrie septentrională” pentru cei doi cercetători menționați, nu trebuie să constituie prilej de „poticnire”, ci mai degrabă o înțelegere de confraternitate prin labirinturile contemporaneității! Pe coperta IV acad. Păun Ion Otiman menționează concluziv: „Dedicăm această carte dramei Academiei Române din anul 1948, cu credință adâncă și curată că iertarea este omenească, este creștinească, dar și cu convingerea fermă că uitarea (poate) naște monștri, noi monștri”.

·         4 aprilie 1920. În „Cuvântul liber”, I, nr. 31, Emil Isac este prezent cu reportajul O școală de bele-arte la Baia Mare.

·         26 aprilie 1921. În ziarul „Adevărul”, XXXIV, nr. 11.344 Emil Isac semnează medalionul Aurel Pop, despre marele pictor al Nord-Vestului transilvan.

·         24 mai 2002. Liceul teoretic din Jibou primește „dreptul” de a purta numele marelui scriitor și cărturar Ion Agârbiceanu. Cu acest prilej, a fost sfințit și bustul ilustrului reprezentant al spiritualității transilvane, evocat la momentul festiv de profesorii Liviu Sîmpălean, Aurel Pășcuță (inițiatorul acestui „botez cultural”) și de fostul absolvent Teodor Ardelean, fost senator al României, director al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Profesorul Viorel Tăutan a cercetat minuțios relația Jiboului cu părintele I. Agârbiceanu. Tatăl prozatorului s-a mutat pe la începutul secolului XX de la Cenade la Someș-Odorhei în calitate de „administrator de păduri” și de moșii devenind membru al ASTREI. Scriitorul a stat în Jibou și la casa fratelui său, căsătorit și stabilit aici. Pe caldarâmul orașului de pe Someș s-au păstrat o vreme urmele pașilor săi și mai există persoane în viață care își amintesc de figura sa pitorească, dar și de prezențele lui Aurel Martin, Dumitru Micu, Ioan Alexandru, Baruțu T. Arghezi, Gheorghe Bulgăr și alții.

·         1968. Profesorul de biologie Vasile Fati de la Liceul de cultură generală Jibou, care îndeplinea și funcția de director adjunct al școlii, încheie studiile complexe începute în 1959, sub oblăduirea profesorului clujean Alexandru Borza, și înaintează autorităților întreaga documentație pentru înființarea Grădinii Botanice Jibou, pe o suprafață de 5 ha de teren, deținute chiar de Liceul Jibou în curțile și grădinile Castelului Wesselényi.

·         14 noiembrie 2007. Primește „Bun de tipar” la Editura Universității de Vest volumul „Noile modele Maramureș între ficțiune și realitate” de Laura Ghinea. În „Prefața”, Ovidiu Pecican o așează pe autoare între „predecesori” deosebit de onorabili (Claude Karnoouh, Gail Kligman, Jean Cuisenier, Mihai Pop), dar relevă și microuniversul propriu, asemănător unui „poem despre unul dintre vechile teritorii europene”. Aură de cognoscibilitate academică regăsim și în trimiterile la: Nichita Stănescu („Maramureș”), Alexandru Filipașcu, Lucian Blaga, Radu Popa, Ștefan Meteș, Claude Levi-Strauss, Constantin Noica, Ion Ghinoiu, Ernest Bernea, Mihai Dăncuș, Romulus Vuia, Béla Bartók, Valeria Bilț, Mihai Corman, Gh. Vornicu ș.a.

·         22 octombrie 2007. „Magazin sălăjean” titrează Sărbătoare la Jibou – semicentenarul Liceului. Articol de Daniel Mureșan. Sărbătoarea a cuprins întâlnirea primelor 9 promoții ale liceului, apoi festivitatea de la Casa de Cultură. Au luat cuvântul: Emil Trif, fost inspector școlar general; Dorel Iustin Cosma de la Inspectoratul Școlar; vicepreședintele Consiliului Județean Mircea Ghiurco; Liviu Simpălean, actualul director; Augustin Borz; profesorul veteran Ion Ivănescu; Teodor Ardelean, șef al promoției 1970; Gheorghe Mândru; Aurel Pășcuț (fost director) ș.a. S-a lansat și monografia Liceul teoretic Ion Agârbiceanu Jibou 50, lucrare apărută sub egida Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare și îngrijită de profesorul Viorel Tăutan, inițiatorul sărbătorii. Prof. Teodor Ardelean a evocat figura plină de demnitate a scriitorului și cărturarului Ion Agârbiceanu, cinstit cum se cuvine la Jibou.