Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Luni , 11 Decembrie , 2023
Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XLVIII)
- 1982. La succession des intrusions néogenes de la région Toroiaga-Ţiganul (Monts Maramureş) este articolul semnat de Berza T., Borcoș M., Ianc R., Bratosin I. în volumul Dări de seamă ale Institutului de Geologie și Geofizică, LXVII / 1, p. 11-24. În același an, în aceeași publicație, partea a II-a, p. 55-82 întâlnim studiul Geochimia mineralizațiilor polimetalice din câmpul minier Toroiaga (Baia Mare, Munții Maramureșului) realizat în colaborare de Borcoș M., Andăr P., Andăr A. și Berza T.
- 1984. În volumul Dări de seamă ale Institutului de Geologie și Geofizică LXVIII / 1, p. 47-57 este cuprins studiul Andezitele proxenice de Arșița – un tip distinct de magnetite neogene din regiunea Borșa (Munții Maramureșului), realizat de Berza T., Ianc R. și Bratosin I.
- 20 iulie 2022. Un om de știință eminent și un aristocrat al geologiei românești, dr. Ion-Tudor Berza a plecat la ceruri, în noaptea dintre 19 și 20 iulie. Genial în tot ce a întreprins în folosul geologiei pământului românesc, inclusiv prin cercetările sale la Borșa, în Munții Maramureșului. S-a specializat în studiul masivelor de granitoide și a șisturilor cristaline. Doctorat la Virgil Ianovici. A participat la multe manifestări științifice internaționale, iar lucrările sale beneficiază de sute de citări în literatura de specialitate. A lucrat cu dăruire aproape 60 de ani, făcând din viața sa un altar de jertfă pentru geologia românească. Prin trecerea sa în veșnicie, se încheie o „triadă de aur”: bunicul – Al. Tzigara-Samurcaș, primul director al Muzeului de Artă Națională și părintele fondator al Muzeului Țăranului Român, tatăl – istoricul Mihai Berza, care a reînființat în 1963 Institutul de Studii Sud-Est Europene, Membru corespondent al Academiei Române și fiul – geologul și cercetătorul omniscient Ion-Tudor Berza.
- 8 august 2022. A încetat să mai bată inima marelui român de la Cernăuți, Vasile Tărâțeanu, poet și patriot până la marginile firii și viețuirii, Membru de Onoare al Academiei Române din 2011. S-a născut la 27 septembrie 1945 în satul Sinăuții de Jos, raionul Adâncata, regiunea Cernăuți. Facultatea de Litere la Cernăuți. Redactor la „Zorile Bucovinei”, apoi la Postul de radio Kiev. În 1989, a fondat, împreună cu alți scriitori bucovineni, Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu”. Din anul 2000, președinte al Fundației Culturale „Casa Limbii Române”. Alte gazete fondate sau conduse: „Plai românesc”, „Arcașul”, „Curierul de Cernăuți”, „Junimea” ș.a. A fost foarte apropiat de românii maramureșeni din dreapta Tisei, lucru dovedit mai ales în calitatea sa de Președinte al Senatului Uniunii Comunităților Românești din Ucraina. Primele două volume i-au fost tipărite la Ujgorod, în Transcarpatia, în 1984 și 1988. În 1994 și 2000 a primit Premiul revistei „Poesis” din Satu-Mare. A participat la manifestări culturale atât în Apșa de Jos, Slatina, Biserica Albă, cât și la Sighetu Marmației, Desești și-n alte locuri de mare rezonanță poetico-patriotică. Neamul, Adevărul și Credința, iată o altă trinitate pe care Vasile Tărâțeanu a servit-o. A scris și a publicat multe poeme înțelepțite de lacrimi și înrămate în lumină. Maramureșul și Sătmarul i-au fost matrici statornice de iubire.
- 16 august 2022. „S-a stins arcașul de la Cernăuți”, scrie Gheorghe Pârja, în „Graiul Maramureșului”, cu direcționalul spre ziua cea neagră de 8 august, când Vasile Tărâțeanu a predat toiagul de călăuză pentru emanciparea românilor din Nord aflați sub streașină străină. „A dat negura peste Țara Fagilor”; „Prietenul meu din zorii Bucovinei înstrăinate de pofta imperiilor”; „Mic la stat, mare la sfat”; „Modul lui de a protesta împotriva condiției înstrăinatului a fost scrisul. Cuvântul vindecător și ziditor. Vasile venea în România tocmai pentru a ne zgâlțâi din ațipirea noastră față de istoria nedreaptă”; „Arcaș și sacerdot, Cavaler și rapsod”; „El știa ca nimeni altul, ce înseamnă să fii român sub potcoave străine. Când venea la Desești, intra în biserica satului, cobora în rugăciune și numai el știa ce mai cerea de la Dumnezeu. Era ușor de bănuit. Era un poet, un intelectual care purta în spate stânca speranței”... „Cărțile lui sunt o stare de veghe...”; „S-a stins arcașul de la Cernăuți, dar au rămas arcul și săgețile, care nu ruginesc așa ușor. Așa-i, domnule Teodor Ardelean? ...”.
- 17 august 2018. „Periplu expozițional. Atelierul artistului Ion Alin Gheorghiu din cadrul Muzeului de Artă Constanța” este titlul articolului realizat de prof. univ. dr. Nicolae Suciu și găzduit în Gazeta de Maramureș. Despre donația celor 35 de piese de pictură și sculptură bine găzduite la Constanța, după ce atelierul bucureștean a trebuie „să fie eliberat”. Donator: Anamaria Smigelschi, soția marelui artist, „martor competent” și „artist rafinat”. Membru titular al Academiei Române ... Crescut la Școala lui Camil Ressu, „dar fără lucrare de licență întrucât tema aleasă Creangă și Eminescu la Iași a fost respinsă... Un articol compozit, fascinant și antrenant în gimnastica filosofiei artiștilor de mare calibru. Poate fi așezat în manualele de pedagogie a actelor de creație! Mulțumim lui Nicolae Suciu că l-a adus în proximitate pe artistul bucureștean, pictorul „grădinilor suspendate” (29 septembrie 1929 – 11 decembrie 2001).
- 22 martie 2013. A încetat din viață, la Baia Mare, pictorul Traian Hrișcă (născut la 4 februarie 1929). S-a format profesional la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Secția Pictură, lucrarea de licență, în 1957, fiind îndrumată de maestrul Corneliu Baba. Printre congeneri l-a avut și pe marele pictor bucureștean Ion Alin Gheorghiu. A participat la zeci de expoziții, la Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Bacău, Oradea, Tulcea, Constanța ș.a., dar și în străinătate (Praga, Berlin, Ivano-Frankivsk, Utrecht, Paris, Nyíregyháza ș.a.). A contribuit la înființarea învățământului superior artistic la Baia Mare. O personalitate de seamă, un reper în arta băimăreană contemporană, un senior al artelor în cetate.
- 18 martie 2011. Instituțiile de cultură și presa maramureșeană l-au omagiat pe artistul Mircea Hrișcă, care ar fi împlinit vârsta de 80 de ani. S-a născut la 18 martie 1931 în Baia Sprie, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din Baia Mare, iar apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, unde a fost elevul lui Corneliu Baba. A plecat în veșnicie, la numai 57 de ani, în 28 iulie 1988. Are lucrări în colecții din Franța, Germania, Canada, Israel, România ș.a.
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
