Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XII)

29 decembrie 2022. „Graiul Maramu­reșului” informează, prin jurnalista Camelia Tocaci, că „cele 60.000 de bucăți șindrilă oferite de Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului spre a fi învelită biserica de lemn construită în stil maramureșean” în Caracas (Venezuela) au ajuns la destinație. Lăcașul de cult a fost sfințit în 1999 de Patriarhul Teoctist al României. La rugămintea IPS Nicolae, Mitropolitul celor două Americi, P.S. Iustin, împreună cu Maica Filofteia, stareța Mănăstirii Bârsana, au dăruit toată șindrila înnoirii acestei „bijuterii din lemn” ce poartă hramul „Sfinții Împă­rați Constantin și Elena” și duce modelul de biserică maramureșeană din lemn la peste 10.000 de kilometri depărtare.
 

26 decembrie 1930. Din Copalnic Mănăștur (Maramureș), învățătorul Gheorghe Marcus îi scrie lui Ion Mușlea spre a fi primit colaborator.
 

16 martie 2022. Cu ocazia comemorării a 65 de ani de la trecerea în eternitate a sculptorului Constantin Brân­cuși, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, în colaborare cu artistul fotograf băimărean ing. Tudorel Ilie, a lansat volumul „Brâncuși – calea nesfârșită a luminii”, ce a însoțit expoziția de artă fotografică itinerantă, desfășurată sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. Au luat cuvântul: conf. univ. dr. Florian Roatiș și ing. Tudorel Ilie. A fost proiectat și filmul documentar „Brâncuși – fotograful”, prezentat de Tudorel Ilie, realizat de Corina Șandor-Martin. Întreaga manifestare s-a înscris pe coordonatele Proiectului cultural „România din inimile noastre”, coordonat de dr. Teodor Ardelean.
 

13 ianuarie 1931. Luând cunoștință de înființarea „Arhivei de Folklor”, învățătorul Petre Lenghel din Bârsana, Maramureș, îi scrie lui Ion Mușlea, informându-l cu privire la colecția sa de folclor cu peste „300 de hore, strigături, cântece bătrânești, bocete și versuri la morți etc. parte din ele publicându-le în diferite reviste”.
 

1 martie 1931. Petre Lenghel din Bârsana răspunde la Chestionarul I al Arhivei conduse de Ion Mușlea.
 

2 martie 1931. Ion Mușlea confirmă primirea răspunsurilor la Chestionarul I din partea învățătorului Petre Lenghel.
 

28 septembrie 1931. Din Bârsana, Petre Lenghel îi expediază lui Ion Mușlea „Răspunsul la chestionarul II”. Obiceiurile descrise sunt din Bârsana, Nănești și Oncești.
 

8 octombrie 1931. Confirmare de primire semnată de Ion Mușlea și transmisă la Bârsana, învățătorului Petre Lenghel.
 

13 ianuarie 1932. Petre Lenghel îi expediază lui Ion Mușlea Răspunsul la chestionarul III.
 

26 ianuarie 1932. Cu o cadență temporală excepțională, Ion Mușlea îi confir­mă lui Petre Lenghel primirea ma­­­te­rialelor, inclusiv al treilea Chestionar.
 

24 februarie 1932. Petre Lenghel îi confirmă lui Ion Mușlea primirea premiului în valoare de 500 de lei pentru culegerile folclorice făcute.
 

23 mai 1932. O nouă scrisoare cu detalii de colaborare de la Petre Lenghel Izanu către Ion Mușlea.
 

13 iunie 1932. O nouă confirmare de primire, a scrisorii și caietului de la Petre Lenghel, făcută de Ion Mușlea „În ce privește grafia, nu avem ob­servații de făcut. Ar fi bine, însă, ca scrisul să fie ceva mai citeț”.
 

22 noiembrie 1932. Petre Lenghel îi cere scuze lui Ion Mușlea pentru unele întârzieri și mulțumește pentru Anuarul Arhivei de Folklor.
 

28 noiembrie 1932. Ion Mușlea confirmă primirea Scrisorii de la Petre Lenghel și solicită să recomande 2-3 învățători pricepuți din Maramureș, pentru a-i face „corespondenți ai Arhivei”. În același plic, Ion Mușlea îi atașează lui P. Lenghel „Certificatul” care atestă o atare calitate („Corespondent”).
 

Ianuarie 1933. Petre Lenghel îi cere lui Ion Mușlea chestionarele IV și V și îi recomandă zece învățători pentru a deveni „corespondenți ai Arhivei de Folklor”: Teodor Utan (Vad), Ioan Berinde (Dragomirești), Ioan Vlad (Breb), Năstase Marin (Câmpulung la Tisa), Vasile Fodoruț (Desești, Vasile Ananie (Oncești), Traian Bucurescu (Ocna Șugatag), Gheorghe Marcu (Vișeul de Sus), Mihail Gogota (Hărnicești).
 

18 ianuarie 1933. Ion Mușlea mulțu­mește pentru nominalizările făcute de Petre Lenghel și îi trimite câte un chestionar IV și V.
 

10 februarie 1934. Ion Mușlea îi trimite lui Petre Lenghel „chestionarele, un caiet și un plic”. Promite un exemplar din „Anuarul II”.
 

3 septembrie 1938. Petre Lenghel „lucrând la monografia comunei Bârsana”, îi cere lui Ion Mușlea caietele trimise spre a fi cuprinse în această lucrare.

1980. În „Anuarul de folclor”, nr. 1, Iosif Herțea publică prezentarea de carte intitulată „O restituire așteptată: opera lui Constantin Brăiloiu”.
24 iunie 1975. O punere în scenă excepțională, mai ales ca „ambianță sonoră și cântece” realizată de Iosif Herțea la Teatrul Dramatic Baia Mare, pentru spectacolul „Năpasta” de I. L. Caragiale, în regia lui Adrian Lupu, scenografia lui Lucu Andreescu și în rolurile principale cu: Ion Săsăran, Beu Dumitrescu, Vasile Constantinescu și Olga Sârbul. „Rolul muzicii de scenă, așa cum a subliniat compozitorul și etnomuzicologul băimărean – rămâne acela de a declanșa neștiute vibrații, care să conecteze limbajele scenice și să aducă în același plan energiile și percepțiile regizorului, scenografului, actorului, coregrafului, spectatorului, constituindu-se într-un adevărat ritual de transcendere a spațio-temporalității profane, într-un spațiu și timp sacru al universalității teatrului.