Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (XCIV)

·        23 octombrie 1867. Se aprobă „Statutele Societății de lectură a românilor maramureșeni”, înființată pentru „câștigarea și lățirea diferitelor cunoștințe de literatură națională, arte și economie”. Societatea își propune să deschidă la Sighet o sală de lectură cu jurnale, să înființeze o bibliotecă în care să predomine cărțile în limba română, să țină adunări generale în care să se producă disertațiuni literare și economice. Printre militanți: Mihail Pavel, Iosif Man, Ioan Bușiția, Ioan Mihalyi de Apșa, Vasile Mihalca, Simion Botizan ș.a.

·        26 noiembrie 1867. O nouă scrisoare de la Victor Mihalyi de Apșa din Oradea Mare către August Treboniu Laurian. Îi comunică instrucțiunile episcopului Ioan Vancea de Buteasa privind celebrarea liturghiilor pentru studentul român Ludovic Leményi, mort la Roma în primul an de studii și îl informează că a fost numit vice notar consistorial și vice secretar la Tribunalul matrimonial.

·        22 decembrie 1867. Se constituie, la Sighet, Societatea de Lectură a Românilor, numită mai târziu „Dragoșiana”.

·        31 decembrie 1867. Alexandru Roman îi scrie din nou, din Pesta, lui George Barițiu despre „Federațiunea”, „Concordia”, „Albina”, „clica Babeș-Mocioni”, intrigi și mașinațiuni, întâlnirea cu Ion C. Brătianu (ministru de finanțe), „fratele Hodoș”, Andrássy, necesitatea unui jurnal nou, sprijinirea morală etc.

·        3 ianuarie 1868. Apare, la Pesta, primul număr din „Federațiunea”, ziar politic, literar, comercial și economic, sub redacția lui Alexandru Roman. Intenția, despre care Roman îi vorbește lui Ioan Micu Moldovan, a cărui colaborare o solicită, este de a da „jurnalisticei române din Austria un zbor mai mare, voi să deștept gustul la cetire al românilor și voi să avem un jurnal cu limba curat românească, ferită de maghiarisme și germanisme, nu numai în înțelesul gramatical, ci și politic”.

·        22 ianuarie 1868. Se emite Decizia consistorială prin care Victor Mihalyi de Apșa este numit asesor la scaunul consistorial al Episcopiei greco-catolice de Gherla.

·        18 aprilie 1868. Profesorii Ioan Bușiția și Ioan Pop de la Preparandia din Sighet se adresează intelectualilor maramureșeni ca să sprijine pe Alexandru Roman, redactorul șef al ziarului „Federațiunea” (Budapesta), care era „judecat la arest de un an”.

·        23 aprilie 1868. Din Pesta, Alexandru Roman îi expediază lui George Barițiu o scrisoare prin care îl „încunoștințează” că a primit „acțiunea” în procesul de presă al „Federațiunei”. Totodată, așa cum se obișnuia între mai marii „cauzei”, îl informează pe Magistrul său cu unele aspecte ce îi vizează pe companionii acestei cauze. Vincențiu Babeș și „Albina” („unde te poftește ca să-i fii colaboratoriu, căci nu are nici un bărbat de renume”), Rațiu, „care ostenește ca să înduplece pre deputații ardeleni a face odată ceva în cestiunea unirii, dar cântă „surzilor”, Șaguna (cu „afaceri bisericești”) ș.a.

·        16 iunie 1868. O dată istorică pentru români și mai ales pentru Maramureș. Este ziua în care se intersectează destinele celor doi Membri fondatori ai Societății Academice Române din partea Maramureșului: Alexandru Roman și Iosif Hodoș. În ședința Dietei de la Pesta Iosif Hodoș deputat de Zarand, se opune încriminării deputatului Alexandru Roman, pentru cele trei articole în ziarul „Federațiunea” (nr. 25, 28 și 30). Prezentând articol după articol, el demontează încriminarea cu argumente temeinice. (Teodor Păcățian, op. cit. p. 371).

·        9 iulie 1868. „Stimatisime d-le și bade!” își începe adresarea Alexandru Roman, din Pesta, către George Barițiu. Multe amănunte despre „Federațiunea” („dracul cel negru de care nici somnul lor nu e cu odihnă”, „mare spin în ochii lor”, „a dracului de urâtă”), Andrássy, procesul de presă, Déak, Șaguna (care „au fost calvin până la al 18 an al vieței sale, când merse la Carloveț a se face călugăr și sârb”), Vancea de Buteasa etc. Iar rugămintea „să mă încunoștințezi despre toate câte trebe să le știu”, este firească, deoarece „Este mod a influința și prin jurnalistică, pre căi laterale, printre șine”. Și-i mai scrie Al. Roman și de pericolul de a fi condamnat „pre timp mai îndelungat, apoi să mă scoată din profesiune” (n.n. – adică de la catedra de limba română de la Universitatea din Pesta pentru a cărei existență Alexandru Roman s-a luptat constant).

·        13-14 august 1868. În cadrul Adunării Generale ASTRA de la Gherla, Mihail Pavel, vicarul Maramureșului, a cerut completarea statutelor cu un paragraf în care să se stipuleze extinderea activității Asociațiunii asupra comitatelor Maramureș, Satu Mare și Ugocea. Au fost aleși ca membri onorari B.P. Hasdeu și V.A. Urechia.

·        15 septembrie 1868. În ședința Societății Academice Române, Iosif Hodoș ține un discurs interesant în care abordează o temă de factură literară: „Despre literatură și belle-arte”, cu argumente pertinente, demne de a fi recitite și în zilele noastre, limbă elevată, viziune sintetică, nuanțe încărcate de spirit diacronic. Abordează și chestiunea unui „teatru în limba română”.