Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (X)

1 decembrie 1985. În ziarul „Pentru socialism”, Vasile Radu Ghenceanu co­mentează elogios importantul e­ve­niment științific din peisajul cultural local. După zeci de ani de „absențe” din acest câmp al laureaților, volumul „Graiul, etnografia și folclorul zonei Chioar”, apărut în 1983, a fost distins cu Premiul „Ti­motei Cipariu” al Academiei Române. Coordonatori: Gheorghe Pop și Ioan Chiș-Ster. Cartea a apărut sub egida Comitetului de Cultură și Educație Socialistă al județului Maramureș (președinte: dr. Octavian Bandula) și Centrului de Îndrumare a Creației Popu­lare și a Mișcării Artistice de Masă (director: Nicoară Timiș).

31 martie 2008. Autograf de la Gheor­ghe Pârja pe pagina de titlu a recentului volum „Călătoria îngerului prin Nord. Nichita Stănescu în Maramureș”, apărut la Editura „Proema” din Baia Mare. Cuvânt înainte: Ioan Groșan. Pe coperta I, o fotografie de pe Dealul Dobăieș, din Sighetu Marmației, cu Ion Drăgănoiu, Mihai Dăncuș, Gheorghe Pârja, Ion Ardeleanu-Pruncu, Nichita Stănescu și Grigore Georgiu. Pe co­perta IV, o fotografie cu Gheorghe Pârja și Nichita Stănescu și un text-omagiu al lui Nichita, cu privire la Maramureș, apărut în „Tribuna” la 31 martie 1983.

10 iunie 2003. La Ministerul Culturii, Teodor Ardelean, director al Bibliotecii „Petre Dulfu” și președinte al Asociației Naționale a Bibliotecilor Publice din România are o întâlnire de lucru pe tema bibliotecilor cu acad. Răzvan Theodorescu, ministru. A participat și Constantin Bostan, prim-vicepreședintele Asociației. 

15 noiembrie 2018. Este data limită anunțată de Fundația Culturală „Augustin Buzura” (Președinte: Anamaria Maior-Buzura) pentru „Concursul de editoriale” având ca subiect „Centenarul Marii Uniri” și care se adresează jurnaliștilor, elevilor, studenților și oricăror tineri talentați, interesați să scrie astfel de materiale de presă.

30 iunie 2019. Este data până la care pot fi trimise Scenarii după romanul „Vocile nopții” de Augustin Buzura. Concursul este anunțat de Anamaria Maior Buzura, Președintele Fundației Culturale „Augustin Buzura”. „Premiul se va acorda scenaristului care va reuși să ofere, într-o perspectivă sugestivă, imaginea mediului radiografiat de Augustin Buzura, cu profunzime, dramatism și umor…”. Scenariul câștigător va fi luat în calcul de membrii juriului în vederea ecranizării. Valoarea pre­miu­lui este 10.000 de euro. De asemenea, până la același termen se derulează și un Concurs de adaptare scenică, care presupune „decuparea și adaptarea scenică, sub formă de monolog, a unui fragment la alegere din scrierile lui Augustin Buzura”. Durata monologului nu trebuie să depășească 40 de minute. Valoarea premiului este de 5000 de euro. Textul câștigător va fi preluat spre interpretare de actorul Vlad Ivanov.

19 iunie 2021. „Gazeta de Maramureș” găzduiește în paginile sale „vedetă” (8 și 9, color) relatarea semnată de Nicolae Teremtuș despre „Aniversarea lui Teodor Ardelean, un eveniment de 10 plus” (cu 10 fotografii tot atât de „grăitoare” precum textul). Decupaje din mesajele PS Iustin, președintele Consiliului Județean, Ionel Bogdan, acad. Marius Porumb și alte note reportericești semnificative pentru creionarea unui destin excepțional. Dar, mai ales, despre surpriza colegilor, care i-au dăruit volumul „70 de ani sub semnul lui Homo doctus”, în care semnează mai mulți membri ai Academiei Române. 

Iulie 2018. În revista „Cultura” Seria a IV-a, nr. 7 / 2018, 589, editată de „Fundația Culturală Augustin Buzura”, Dana Gagniuc Buzura publică Dosarul „Nevoia de literatură. Drumul paralel al cărților sub dictatură”. Trei perspective. Trei mărturii. Trei povești din Perioada Cenzurii. Prima „Drumul cenușii – ediție de … heliograf” scrisă de Grigore Ciascai – jurnalist, devoa­lează peripețiile publicării celebrului roman al lui A. Buzura și întâmplări interesante din acea neagră perioadă. În cea de-a doua mărturie, prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene din Baia Mare menționează în interviul cu Dana G. Buzura, detalii despre funcționarea cenzurii comuniste și a autocenzurii generate de aceasta. Titlul: „Era mai important să ai în bibliotecă o astfel de carte decât ai fi avut unt în frigider”. În partea a treia prof. dr. Ilie Gherheș povestește despre „Cercul liceenilor discreți”. Dosar interesant, chestiuni care trebuie știute, spre a nu se mai repeta niciodată. E și aceasta o formă de cultivare a Memoriei! În paginile 24-25, Nicu Ilie prezintă „Cealaltă față a «Fețelor tăcerii»”, despre filmul „Undeva în Est” (1991, regia Nicolae Mărgineanu, scenariu Augustin Buzura).

1982. Apare primul film al lui Augustin Buzura, „Orgolii”, ecranizare după volumul omonim, publicat cu cinci ani mai devreme. Adaptarea era semnată de regizorul filmului, Manole Marcus. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc, Cristina Deleanu, Silviu Stănculescu, Mircea Albulescu și Mirela Gorea. 

1987. Pe un libret al lui Ioan Slavici apare pelicula „Pădureanca”, în care Augustin Buzura este scenarist, alături de Nicolae Mărgineanu, care este și regizor. Rolurile principale au fost interpretate de Victor Rebengiuc, Adrian Pintea, Șerban Ionescu și Manuela Hărăbor. 

1991. Pe un scenariu de Augustin Buzura și Nicolae Mărgineanu, cel de-al doilea  realizând și regia, apare pe piața cinematografică filmul „Undeva, în Est”. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Remus Mărgi­neanu, Valentin Voicilă, Dorel Vișan și Maria Ploae. Producător: Studioul de Creație „Solaris Film”.