Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Luni , 1 Aprilie , 2024
Biblioteca de idei / Diarium Academicum Septentrionis (LXI)
- 6 octombrie 2009. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Ion Hadârcă pe pagina de titlu a volumului de poeme Artera Zen, tipărit la Editura Prometeu Chișinău în 2006 (80 p.): „Pentru dragul confrate Teo Ardeleanu, din arderea inimii”. Un alt autograf acordat cu aceeași ocazie culturală este înscris pe pagina de titlu a volumului de versuri Gheara de fum, Editura Garuda-Art Chișinău în 2007 (84 p.): „Generosului semănător de Lumină cărturărească, dr. Teo Ardeleanu – cu gheara tandră a peniței Poeziei!”. Și al treilea autograf este desenat pe pagina de titlu a volumului de poeme Pianul din abator, tipărit la Garuda-Art Chișinău în 2008 (96 p.): „Distinsului Cărturar, dr. Teodor Ardeleanu – omagiu sufletesc!”.
- 20 decembrie 2021. În Studia Musicologica, Volume 62, ISSne 1-2, Viola Biro scrie documentarul Bartók and the Violin Music of Maramureș (p. 85-103). La finalul articolului, la trimiteri biobibliografice, regăsim menționată și lucrarea Câteva particularități stilistice ale muzicii de joc oșenești de Iosif Herțea, publicată în Revista de Ethnologie și folclor 15, nr. 2 din 1970, p. 113-120. Data de 20 decembrie 2021 este momentul în care studiul a fost postat pe Internet în AK Journals.
- 2 mai 1991. În „România literară”, nr. 18, p. 9, citim Cronica literară de Nicolae Manolescu. Intitulat Nopți și Zile, studiul istoricului și criticului literar bucureștean pune în lumină dimensiuni viguroase ale hermeneuticii din Jurnalul fericirii, marca Nicolae Steinhardt.
- 2003. La Editura „Tribuna” Cluj-Napoca a ieșit de sub tipar cartea academicianului Ioan-Aurel Pop, Românii și maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, (289 p.). La Indice regăsim Zona Septentrională bine reprezentată: Bereg, Bogdan de Cuhea, Carpații Păduroși, Câmpia Tisei, Dragoș Voievod, Galicia, Maramureș, Muncaci, Francisc Pall, Radu Popa, Satu Mare, Tisa, Ugocsa, Vișeu.
- 4 noiembrie 1992. În „România literară”, nr. 35, p. 10, pagina de Istorie literară este semnată de Ion Simuț și poartă titlul Destinul unei cărți, cartea unui destin. Este comentariul elevat făcut Jurnalului Fericirii al lui N. Steinhardt, carte rară, căutată, citită, comentată abundent și interiorizată ușor de cititori, care găsesc aici și înțelegere și rezervor de bunătate, și cumpătare și... rost divin. O carte care unește. O carte necesară, deschizătoare de bune opțiuni în viață.
- 14 octombrie 1992. În „România literară”, nr. 32, p. 9, Alex. Ștefănescu scrie despre Nicolae Breban – poet cucerit fiind mereu de lirismele prozatorului, dar, mai ales, de volumele de poeme Elegii parisiene, de mare forță expresivă și foarte profunde. În final, criticul concluzionează: „Nicolae Breban a simțit probabil nevoia, după îndelungul proces de alienare la care s-a supus scriind romane, să fie o dată și el însuși, pe deplin el însuși. Ceea ce i-a și reușit”.
- 2005. La Editura Limes vede lumina tiparului cartea Dialoguri cu ferestre spre nord, de Gheorghe Pârja (330 p.), care conține interviuri luate unor oameni cu rosturi și profesii înalte. Titlul definește ipostaza categorică și cardinală ce rezultă în însoțirea dialogurilor unul cu altul în carte, toate având cel puțin o fereastră spre Nord, adică spre Maramureș. Dintre cei 39 de interlocutori am selectat, subiectiv, câțiva spre exemplificare: Ioan Alexandru, George Anca, Gérard Bayo, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mihai Cimpoi, Gheorghe Chivu, Adrian Cioroianu, Nicolae Dabija, Mihai Dăncuș, Fănuș Neagu, Mihai Olos, Florin Piersic, Antonie Plămădeală, Ion Pop, Dumitru Prunariu, Adam Puslojić, Vasile Tărâțeanu, Laurențiu Ulici, George Uscătescu, Matei Vișniec, Gheorghe Zamfir.
- 14 iunie 2008. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Ion Buzași, de la Blaj, pe pagina de titlu a cărții Ion Agârbiceanu și ASTRA. Antologie și prefață Ion Buzași și Radu Găvrilă, Editura ASTRA-Dej, 2008 (136 p.). Volumul cuprinde documentare despre Ion Agârbiceanu, documentele de prezentare publică a Asociațiunii („Ce a fost? Ce este? Ce vrea să fie?”), dar și trei medalioane adresate „Marilor Cântăreți”: Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și George Coșbuc, dublate de „reproduceri” textuale adecvate pentru identitatea lor literară.
- 6 iunie 2013. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Adrian Rezeanu, cercetător științific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, pe pagina de titlu a volumului Valea Izei. Studii de onomastică și dialectologie, realizat de Mircea Farcaș, Vasile Frățilă, Adrian Rezeanu, Sorin S. Vișovan, Ștefan Vișovan și tipărit la Editura Universității de Nord Baia Mare în 2012. Lucrarea a apărut sub egida Societății Maramureșene de Onomastică și Dialectologie, în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Maramureș (Contract nr. 3295 din 21 iunie 2012). Coordonator: Mircea Farcaș. Prefață: dr. Teodor Ardelean (341 p.).
- 25 aprilie 2000. Autograf pentru Teodor Ardelean de la Gheorghe Pârja pe pagina de titlu a cărții Dialoguri în Centrul Europei. Vol. I, tipărit la Editura Fundației Culturale Române, București, 2000. În volumul II, președintele Fundației Culturale Române, acad. Augustin Buzura a răspuns întrebărilor lui Gh. Pârja, interviul împrumutându-și titlul de la o replică a academicianul maramureșean: „Maramureșul oferă un model de civilizație românească”. Participanții la cursurile de limbă, cultură și civilizație românească organizate la Baia Mare au venit din: Albania, Argentina, Austria, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Cehia, China, Coreea de Sud, Danemarca, Elveția, Federația Rusă, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Iugoslavia, Japonia, Marea Britanie, Mongolia, Polonia, Republica Moldova, Spania, SUA, Turcia, Ucraina, Ungaria, Canada. Printre universitarii care au predat cursuri regăsim: Ioan-Aurel Pop, Gheorghe Chivu, Ion Pop, Ioan Bolovan, Sabina Ispas, Dumitru Prunariu, Mihai Dăncuș, Aurel Chiriac, Georgeta Corniță, Petru Dunca, Dumitru Protase, Sorin Șipoș, Nicolae Constantinescu, Toader Nicoară, Gheorghe Glodeanu, Victor Iancu, Ana Moldovan, Mihai-Răzvan Ungureanu, Mircea Anghelescu, Mihai Retegan, Sanda Golopenția ș.a.
- Ianuarie 1992. Despre Jurnalul fericirii al lui N. Steinhardt scrie Cornel Moraru în eseul Teroare și sfințenie din revista „Vatra”, nr. 1 (22), p. 4.
- Ianuarie 1993. O înțelepciune voioasă: părintele Nicolae Steinhardt de Virgil Nemoianu este inserat în nr. 1 al revistei „Ramuri” de la Craiova, p. 3. În același număr, Adrian Popescu semnează eseul Înțeleptul de la Rohia (p. 18).
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
