Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa 
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Marţi , 14 Martie , 2023
Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (IX)
- 14 iunie 1936. Are loc Congresul artiștilor plastici din Transilvania și Banat, convocat de Aurel Popp și János Thorma, care a hotărât înființarea Sindicatului Artelor Frumoase. Din Maramureș a mai participat și Gheza Vida, remarcat mai ales pentru sculpturile sale.
- Noiembrie 1934. Gazeta „Bányai Lapok” („Pagini băimărene”) publică prima cronică despre Gheza Vida, intitulată „Un nou talent”. Materialul se încheie cu o concluzie categorică: „Gheza Vida trebuie elogiat și ridicat în slăvi, pentru că el este omul viitorului”.
- 7 septembrie 2001. A plecat dintre cei vii prof. univ. dr. Pompiliu Teodor, mare istoric român, Membru corespondent al Academiei Române din 13 noiembrie 1990. S-a născut la 19 iulie 1930 la Ilia, în județul Hunedoara. Studii la Deva și Cluj. Teza de doctorat în 1970, cu titlul „Samuil Micu. Istoric”. Specializare la Viena. Cercetător, cadru universitar, șef de catedră. Deschizător de drum în domenii precum istoria ideilor, iluminismul românesc, istoria bisericii. Actuala generație de buni istorici ai României îi datorează formarea marelui cărturar. Substanțialitatea conținuturilor, decența cuvântului, finețea mesajelor cognitive, excelența pregătirii teoretice, memorabilitatea replicilor, simțul umorului au făcut din Pompiliu Teodor un adevărat părinte spiritual. Stilul său științific și de viață s-a transmis multor generații și e ușor de găsit în opera unor mari istorici de azi. „Profesorul” a probat prin activitățile sale, dar, mai ales, prin conexiunile în plan internațional, că România reușise să conserve câteva dintre trăsăturile vieții academice autentice. A avut mulți prieteni în Baia Mare: dr. Gheorghe Pop, dr. Victor Iancu, Vasile Căpâlneanu ș.a. A participat la mai multe activități culturale în Maramureș, la invitația profesorului Teodor Ardelean, cultivând cu perseverență academismul și academicitatea, ca forțe modelatoare ale societății.
- 18 decembrie 2015. Au fost acordate Premiile Academiei Române pentru anul 2013. Premiul „Ludovic Mrazec” a fost atribuit autorilor Traian Popescu și Volker Wollmann pentru lucrarea „Localități miniere din Transilvania, Banat și Maramureș, într-un atlas din secolul al XVIII-lea”.
- 25 aprilie 2008. Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighetu Marmației a organizat comemorarea lui Gheorghe I. Brătianu la 55 de ani de la moartea marelui istoric în închisoarea din Sighet. Moderator: Robert Fürtös, muzeograf – șef de secție. Au evocat figura istorică a marelui dispărut: Adela Ulici, ghid-custode, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, prodecan la Universitatea de Nord Baia Mare, prof. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene. Cuvântul de salut al autorităților: Pamfil Berceanu, vicepreședinte al Consiliului Județean Maramureș. S-a citit și mesajul doamnei Maria Brătianu de la Paris, fiica marelui istoric.
- 26 noiembrie 2010. A început la Facultatea de Litere a Universității București Sesiunea Științifică Națională „Mihai Pop”. Au participat discipoli ai profesorului Pop, colegi de la fosta catedră de Etnologie și Folclor, cercetători, studenți, toți în numele adevărului cardinal că savantul maramureșean a fost, în fapt, creatorul școlii folclorice românești moderne. Putem spune că Mihai Pop are foarte mulți îngrijitori de memorie: prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu, prof. univ. dr. Zoltán Rostás, dr. Gheorghe Deaconu, dr. Sanda Golopenția-Eretescu, Ruxandra Pop (nepoata) ș.a.
- 19 aprilie 2002. Sub genericul „La mine acasă”, a început la Neptun, județul Constanța, a IV-a ediție a Colocviului Internațional al Literaturii Minorităților Naționale din Europa. Au fost prezenți scriitori ucraineni din România și străinătate, printre care Mircea Lutic, reprezentând „fiorul dăinuirii eterne în dulcea Bucovină”, dar și acad. Nicolae Breban, băimăreanul de mare expresie românească, Leo Butnaru (Chișinău), Iaroslava Colotelo (Ministerul Culturii) ș.a.
- 17 aprilie 2003. Sala „Europa” a Primăriei Baia Mare a găzduit în prezența unui număr însemnat de oameni de cultură, lansarea cărții „Liviu Rebreanu. Ion – universul uman”, sub semnătura lui Săluc Horvat. Apărută la Editura Dacia din Cluj-Napoca, în colecția „Discobolul”, lucrarea se adresează cu predilecție profesorilor de literatură și cititorilor aflați încă în formare.
- 22 mai 1936. Prin colectă publică, s-a ridicat la Târgu Lăpuș, în Parcul Central al orașului, un „monument de recunoștință” pe care stă scris: „Ne-am jertfit viața cu drag celui mai scump ideal – Unirea tuturor românilor. Și aceasta să vă servească drept pildă pentru a păstra pământul sfânt al țării stropit cu sângele nostru”. Pe soclu au fost gravate numele martirilor căzuți în masacrul din 5 decembrie 1918. În acea zi, 60 de militari maghiari, cu sediul în Strâmbu Băiuț, au deschis focul asupra mulțimii adunate în curtea școlii din centrul orașului pentru a asculta proclamarea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Au fost ucise 21 de persoane și rănite 82! La festivitatea de dezvelire a monumentului au participat personalități marcante, printre care Constantin Brătianu și Valeriu Roman, ministru, dr. Ion Olteanu, prefectul județului Someș, inginerul petrolist Teodor Burzo, originar din Suciu de Sus. C. Brătianu a spus: „Piatra ce dezvelim astăzi este pentru toți românii! Piatra ce vorbește! Piatra care va vorbi inimilor noastre! Piatra care va vorbi mâine sufletelor frumoase ale feciorilor noștri. Să grijim de ea!”.
- 14-16 noiembrie 2008. Conducerea Despărțământului ASTRA Baia Mare participă, la Sibiu, la cea de-a 103-a Adunare Generală ocazionată de Bicentenarul nașterii primului președinte, Mitropolitul Andrei Șaguna. Printre personalitățile care au prezentat mesaje, comunicări, cuvinte de salut ș.a. menționăm: IPS Laurențiu, Mitropolitul Ardealului, acad. Mircea Păcurariu, acad. Alexandru Surdu, dr. Dumitru Acu, președinte ASTRA Centrală, dr. Elena Macovei, dr. Victor Grecu, dr. Mihai Sofronie, dr. Aurel Papari, dr. Ioan Lăcătușu, Silvia Pop, Ioan Seni, dr. Vasile Oltean. Reprezentații Maramureșului au susținut lucrările: „Realizări ale mitropolitului Andrei Șaguna în domeniul școlar” (prof. univ. dr. Gheorghe Pop); „Interesul manifestat de mitropolitul Andrei Șaguna pentru tipărirea de cărți școlare și publicații” (dr. Teodor Ardelean); „Andrei Șaguna în viziunea lui Mihai Eminescu și Ioan Slavici” (Pr. Viorel Thira); „Lăpușenii și Andrei Șaguna” (prof. Valeria Bilț, Tg. Lăpuș).
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.
