Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis (II)

1955. Printr-o scrisoare trimisă din Cluj, acad. Constantin Daicoviciu se oferă să-l ajute în activitatea sa de cercetare a istoriei vechi a Maramureșului pe pro­fe­sorul sighetean Francisc Nistor, care începuse deja și prospecțiuni arheo­lo­gice pe Dealul Solovan și la Oncești (Informație după manuscrisul „Portrete de dascăli maramu­reșeni” de Ion Berinde (p. 185), păstrat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”). De altfel, după unii istorici, Francisc Nistor este „descoperitorul primei așezări dacice din Mara­mureș de pe Dealul Cetățuia din Oncești”.
1935. Francisc Nistor a participat la ședința operativă a Fundațiilor Regale, când s-a discutat problema înființării Muzeului Satului din București. „Atunci s-a angajat, în fața sociologului Dimitrie Gusti, că va sprijini acțiunea de achizi­ționare a unei biserici de lemn și a unor gospodării din Maramureș. El și-a respectat cuvântul dat. În Muzeul Satului, biserica din Dragomi­rești, gospo­dăria familiei Pleș din Ieud, o poartă din Vadul Izei și alta din Ferești sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști români și străini”. (Citat din ma­nuscrisul „Portrete de dascăli maramu­reșeni” de Ion Berinde, p. 184-185, păstrat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”).
25-28 octombrie 2002. La iniția­tiva profesorului Radu Rey și în organizarea Agenției Naționale a Zonei Montane s-a desfășurat la Bucu­rești „Târgul Mun­ților”. Printre mara­mureșenii invitați a fost și dr. Maria Pop din Desești, specialist reputat în prelucrarea plantelor medicinale aromatice și tinctoriale, colaborator apropiat al profesorului și farmacistului Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Științe Medicale, Teza de doctorat a doamnei Maria Pop este din domeniul biotehnologiilor: „Cercetări privind compuși biologic-activi din sucuri naturale obținute prin presare la rece, din fructe de pădure”.
2010. La Editura Medicală din Bu­curești este tipărită lucrarea „Fitoterapia în folosul tuturor” de Maria Pop (doctor în biotehnologii, din Deseștii Maramu­reșului) și Ovidiu Bojor, doctor în farmacologie și membru al Academiei de Științe Medicale.
24 mai 1986. În ziarul „Pentru Socialism”, an XXXVII, nr. 9500, p. 3 Valeriu Achim semnează documentarul „Mara­mu­­reșul și raporturile sale cu Academia Română” (I). Articolul va avea continuare în 31 mai, p. 3.
10 noiembrie 2022. Primim în dar exemplarul semnal din lucrarea „Simbolica vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș” de Ioan Marchiș, apărută recent la Editura Ethnologica din Baia Mare. Este, în fapt, o lucrare hermeneutică în care se încearcă descifrarea mesajelor transmise de semnele și simbolurile vaselor din acest perimetru de cercetare arheologică, în care au făcut săpături și investigații mulți specialiști străini, dar și dr. Carol Kacso de la Baia Mare și acad. Alexandru Vulpe de la București. Referințe și repere din Mircea Eliade, Paul Petrescu, Jean Chevalier, Vasile Avram, Ion Coteanu, Constantin Noica. Cartea conține 19 planșe cu desene de ansamblu și de detaliu, dar și cu explicații conexe de simboluri reprezentând cu deosebire vase din acest spațiu arheologic.
28 februarie 2013. Sărbătorirea CENTENARULUI GHEZA VIDA în Sala Millenium din Baia Mare. Inițiatori: acad. Marius Porumb și Zoe Vida Porumb. Moderator: dr. Teodor Ardelean, care prin rostirile sale și prin jocul retoric al celor implicați în mărturisiri pune în lumină „un veac de lumină”. Două ceasuri de gânduri și adânci aduceri-aminte, încolonând flori încoronate să se așeze drept căpătâi, de strajă și de umilă slavă pentru cel ce s-a ridicat la 28 februarie 1913 spre lumina lumii. Prima ofrandă de cuvinte: Cătălin Chere­cheș, primarul municipiului, sub semnul sintagmei „Exercitatio potest omnia!”. Academia Română a fost reprezentată emblematic de acad. Ionel-Valentin Vlad, vicepre­șe­dinte („Mag­ni­ficum esse laudari a laudato viro”), acad. Marius Porumb („Ex ipso fonte bibere!” și „Viva vox docet!”). Alți performeri de excelente panegirice: dr. Ramona Novicov și dr. Aurel Chiriac de la Oradea, dr. Tiberiu Alexa, dr. Călin Stegerean de la Cluj. Sub pecetea emblemei „Honor alit artes!” răsplata a fost acordată și prin lansarea volumului GHEZA VIDA – 100, a Caietului biobibliografic Vida – 100 de la Biblioteca Județeană.
2020. La Editura Marist din Baia Mare, sub egida Asociației culturale „Renașterea Șișeșteană”, este imprimat volumul VII din lucrarea multianuală „Șișești – vatră străbună”, ediție îngrijită de Gavril Babiciu. La paginile 195-198, este relatată o lecție de istorie oferită de președintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, cu trimitere la conferința ținută de marele istoric la Bistrița pe 22 noiembrie 2016 („Mihai Viteazul și Creștinătatea Transilvană”). De asemenea, la paginile 323-325, citim articolul „Acad. Ioan-Aurel Pop despre Trianon”, iar la p. 427-431 „Gânduri la vreme de restriște” semnate de Președintele Academiei Române. Despre cei „30 de ani de la hirotonirea episcopală a cardinalului Lucian Mureșan”, cei „Șapte ani de la ridicarea la demnitatea de cardinal a Preafericitului Lucian” și „Cardinalul Lucian Mureșan a împlinit 87 de ani” scrie Maria Stoica jurnalist la „Graiul Mara­mureșului”.
28-29 iunie 1934. Au loc mari serbări la Șișești și Baia Mare, în organizarea „Reuniunii de cântări și muzică” condusă de Emil Tișea din Satu Mare și pentru a omagia activitatea lui Vasile Lucaciu. A participat și poetul Octavian Goga, tovarăș de luptă al Tribunului din Nord, care în seara de 28 iunie, în Sala teatrului orășenesc din Baia Mare a vorbit despre „Recunoașterea națională a României”. La 29 iunie, s-a oficiat un serviciu divin în Biserica din Șișești, iar O. Goga a conferențiat despre „Ideea națională și Vasile Lucaciu” (Apud Gheorghe Muntean, Baia Sprie în perioada interbelică 1918-1940, Editura Marist, Baia Mare, 2022, p. 173-174).
Toamna 1931. La Satu Mare, profesorul de muzică Adrian Demian (născut la Negreia, Șișești, la 6 august 1899) se căsătorește cu Maria Rozalia Barbul, fiica lui Ilie Carol Barbul, nași din partea miresei fiind Octavian Goga și Veturia Goga (Triteanu).
Mai 2008. La solicitarea acad. Nicolae Dabija de la Chișinău și a poetului Vasile Tărâțeanu de la Cernăuți, Biblioteca „Petre Dulfu” Baia Mare a editat și tipărit în atelierul propriu lucrarea „Clopotele de la Iași se aud la Catlabuga” scrisă de patriotul Vadim Bacinschi din Odessa.
Titlul dar și conținutul fac trimiteri la bătălia lui Ștefan cel Mare cu turcii la 16 noiembrie 1485, în zona acestei localități moldave din inima Bugeacului. Volumul conține pe lângă documentare și studii, reportaje, însemnări pe alte teme de interes ale minorității românești din Ucraina. (N.n. – astăzi satul se cheamă Utconosovca și este în raionul Ismail, după ce anterior se numea Erdec-Burnu).