Biblioteca de idei. Diarium Academicum Septentrionis

·         30 martie 2009. La împlinirea a 20 de ani de la plecarea dintre noi a Părintelui Nicolae Steinhardt, Mănăstirea Rohia a organizat un moment comemorativ, în care au fost cuprinse prezentarea filmului înmormântării, lansarea celui de-al șaselea volum al „integralei” Steinhardt (Primejdia mărturisirii), dar și a volumului biografic realizat de George Ardelean. La eveniment a participat și ministrul culturii, cultelor și Patrimoniului, Teodor Paleologu. Moderator: Macarie Motogna, Starețul Mănăstirii Rohia. Volumul șase conține dialogurile „întrupate la Rohia” între autorul Jurnalului fericirii și Ioan Pintea, ocazie cu care în carte sunt evocați Nae Ionescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru sau Mircea Cărtărescu. Cartea lansată de George Ardelean este în fapt teza de doctorat realizată sub îndrumarea profesorului Nicolae Manolescu, prezentată ca fiind „cea mai complexă și mai importantă lucrare despre omul și opera lui Nicolae Steinhardt!” Remarcăm prezențele: PS Justinian, PS Iustin (președintele Fundației „N. Steinhardt”), dr. Ioan Chirilă, Virgil Bulat, dr. Virgil Ciomoș, dr. Teodor Ardelean, dr. Cristian Ștefan ș.a. Ministrul Teodor Paleologu a conferențiat la Universitatea de Nord pe tema „Nicolae Steinhardt și prietenii săi”.

·         1 aprilie 2009. La Târgul de carte „Gaudeamus” organizat în Cluj-Napoca a fost lansată trilogia Asimetria durerii de Adam Puslojić, tipărită la „Proema” din Baia Mare. Moderator: dr. Teodor Ardelean. Intervenții „profesioniste”: Irina Petraș, Ioan Pop, Gheorghe Pârja. Directori editură: Cornelia și Alexandru Peterliceanu.

·         14 mai 2009. În cadrul activităților organizate la Târgul de Carte „Gaudeamus” în Piața Unirii din Timișoara, a fost lansată și trilogia Asimetria durerii de Adam Puslojić, editată de „Proema” Baia Mare (Cornelia și Alexandru Peterliceanu). Moderator: dr. Teodor Ardelean. Acțiunea a fost onorată de prezența excepțională a maestrului Ștefan Popa Popa’s, cel mai rapid caricaturist-desenator din lume.

·         15 mai 2009. La Târgul „Gaudeamus” de la Timișoara, Editura „Proema” Baia Mare lansează albumul Monumente UNESCO din România, prezentat de dr. Teodor Ardelean. Este cea mai cuprinzătoare prezentare a „bogățiilor culturale și naturale ale României înregistrate la UNESCO”, dintre care „opt” sunt biserici de lemn maramureșene. Albumul poartă „pecetea” de „precuvântare” onorată de Nicolae Manolescu.

·         4 iunie 2009. La Grupul Școlar Agricol Livada a fost organizat sub egida ASTREI, Despărțământul Baia Mare, Simpozionul George Barițiu – model și mentor în cultura transilvană. Este prima acțiune ce onorează „patronul” acestei școli de mare importanță și prestigiul în nord-vestul României. Au rostit „medalioane” dedicate marelui cărturar: prof. univ. dr. Gheorghe Pop (Președinte), prof. Elisabeta Kirchmajer Donca (Seini), prof. univ. dr. ing. Viorel Pop (vicepreședinte), Săluc Horvat (scriitor, director executiv al Revistei „Nord literar”), dr. Teodor Ardelean ș.a.

·         14 ianuarie 2009. Eminescu sau Zborul spre Absolut, acțiune organizată de Inspectoratul Școlar Județean (Ana Lucreția Moldovan, Anca Hendea ș.a.) și Biblioteca Județeană. Moderator: dr. Teodor Ardelean. Vitrină de carte. Lansare-semnal: Ora de limbă română în gimnaziu între tradiție și modernitate de Anca Hendea, Editura Universității de Nord, Baia Mare, 2008.

·         28 noiembrie 2009. Poemul Ziua de Azi de Adam Puslojić pleacă de la „Târgul cel de Gaudeamus spre Moșu Sandu Peterliceanu”: Uneori/ ziua de Astăzi/ mă doare mai mult/ ca oricând, chiar/ mult mai mult/ decât Viitorul. Așadar,/ hai spre Maramureș!/ Să ne mai spălăm/ pe față, din interior./ Cu aer liber, albastru,/ cu o pădure din inimă,/ Cu noi doi, plutind/ spre trei, patru, o sută/ istorică... frate, Moșule.../ cu un cântec la Săpânța/.

·         21 iunie 2008. Poem dedicat de Adam Puslojić unei „direcții cunoscute” astăzi, la Felix Romuliana: „Oameni buni/ ai Maramureșului/ vă datorez acum/ o piatră întreagă / mi-ați vizitat/ în fine și voi/ tăcerea deplină/ și liniștea natală/ cu dragoste și bucurie/ din această/ piramidă a mea/ pravoslavnică/ și verde de tot/ v-am condus imediat/ cu dragoste și bucurie / la Felix Romuliana / tot mai rară pe lume / ca un semn bun / al codului maramureșean/ ne-ați oferit atent/ o creangă de biserică/ și o rază de suflet/ rătăcit și uitat/ undeva prin lume/ ca un vis ratat/ Hai să-l răsărim!”.

·         23 mai 1922. Inspectorul-șef în domeniul Artelor de la Ministerul Cultelor, Emil Isac, a vizitat Baia Mare, inclusiv expoziția de la Școala de Pictură. Totodată, văzând starea clădirilor coloniei, a promis ajutor financiar pentru renovare.

·         25 iunie 1922. A sosit într-o scurtă vizită la Baia Mare primul ministru Ionel Brătianu. A fost primit la Primărie și în casa dr. Teofil Dragoș.

·         16 iulie 1922. Poetul și traducătorul băimărean Révai Károly a fost decorat de regele Ferdinand I cu medalia de aur „Bene Merenti”, clasa I.

·         29 iulie 1923. Orașul Baia Mare a fost vizitat de Regele Ferdinand și Regina Maria, Carol, moștenitorul tronului ș.a. Au intrat în Mina Dealul Crucii și în Topitoria din Ferneziu.

·         21 septembrie 1924. Regele Ferdinand I l-a decorat pe pictorul băimărean Thorma János cu medalia de aur „Bene Merenti”, Clasa I.

·         25 mai 1922. Publicația „Nagybányai Hírlap” a publicat un interviu cu Emil Isac, Inspector cultural general la București. Titlul: Căutăm înțelegerea („M-a bucurat în mod deosebit armonia deplină existentă între artiștii de diferite naționalități”). Recomandă artiștilor băimăreni să intre în legătură cu centrele artistice din Regat (Constanța, Sinaia).

·         24 iunie 1922. Emil Isac, inspector general de cultură la București, îi scrie fiicei lui Révai Károly, pe care o înștiințează că din fondurile Clubului Artiștilor Clujeni a trimis suma de 2.000 de lei pentru ajutorarea materială a renumitului poet. Totodată, a propus ministrului cultelor și artelor frumoase să achiziționeze 100 de volume din poeziile lui George Coșbuc, traducere în limba maghiară de către Révai Károly (Csoma Gheorghe, Arcuri peste timp. Istoria orașului Baia Mare între 1918-1944, Editura Helvetica, Baia Mare, 2000, p. 127).