Basarabia „fierbe” pentru anticipate

Aproximativ 40.000 de oameni au manifestat din nou la Chişinău, zilele trecute, cerând alegeri anticipate în Republica Moldova. Protestatarii sunt în continuare nemulţumiţi de modul cum a fost investit Guvernul condus de Pavel Filip.

Revoluţie în Basarabia! Nemulţumirea faţă de sistemul politic, furia faţă de corupţia endemică în rândurile puterii şi faţă de influenţa oligarhului Vlad Plahotniuc care, în opinia protestatarilor, „trage sforile” guvernării, a încins din nou spiritele în Republica Moldova, unde, de câteva zile, mii de oameni ies în stradă la Chişinău pentru a-şi striga nemulţumirea faţă de guvernul care a fost învestit recent.

Manifestanţii - proveniţi din rândurile forţelor politice de stânga, dar şi de dreapta, atât pro-europene, cât şi pro-ruse cer alegeri anticipate.

Momentul care a declanşat acest val de proteste a fost numirea lui Pavel Filip în funcţia de prim-ministru, acesta fiind cel de-al treilea guvern al ţării în mai puţin de un an. Votul acordat prim-ministrului Pavel Filip, desemnat în această funcţie de principala coaliţie proeuropeană, vine după luni întregi de criză politică, dar a fost boicotat de opoziţia prorusă. Guvernul precedent al Republicii Moldova a fost  dizolvat în luna octombrie 2015, în urma unui scandal de corupţie, când fostul premier moldovean, Vlad Filat, a fost arestat.

În acelaşi timp, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat în cadrul manifestărilor organizate la Iaşi pentru a marca 157 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri, că idealul său este ca Republica Moldova să se unească cu România pentru ca oamenii din ţara vecină să fie protejaţi de o umbrelă de securitate.  „Îmi doresc ca umbrela de securitate să ajungă şi peste Prut, până la Nistru şi mai departe, pentru a ne proteja pe noi, cei de acolo, de fărădelegile care vin dinspre Kremlin în continuare, iar paşaportul să fie unul şi acelaşi, nu două. Asta mi-aş dori pe mai departe”, a arătat, în timpul discursului ţinut în faţa ieşenilor, primarul Chişinăului.

Totodată, au început să fie lansate ştiri false. În buletinul de ştiri din seara zilei de duminică, 24 ianuarie 2016, postul de televiziune Pervîi kanal din Federaţia Rusă a inserat un reportaj de la protestele din Chişinău. La minutul 0.43, prezentatoarea spune: „Toate partidele de opoziţie insistă că protestul este paşnic, în Europa deja ne-am integrat, de aceea putem insista numai pe una: ca autorităţile noastre să mediteze şi să salveze ţara, în caz contrar, potrivit unor documente adoptate în urma cu câţiva ani, în caz de dezordini, în Moldova vor fi introduse armata română şi administraţia românească şi asta va fi sfârşitul independenţei Moldovei pentru totdeauna”.

Portalul Terra.md a preluat acest reportaj şi a anunţat că postul de televiziune Prime, care retransmite Pervîi kanal în Moldova şi aparţine prim-vicepreşedintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc, a cenzurat această ediţie a buletinului de ştiri. Informaţia publicată de Terra.md, împreună cu reportajul de la Pervîi kanal, au fost preluate ulterior de portalul Nbm.md şi alte site-uri. O informaţie similară a fost difuzată de Tiras.ru, care a anunţat luni, 25 ianuarie 2016, că „România e gata în orice moment să introducă carabinierii săi în Moldova. Pentru aceasta, aşteaptă doar un pretext convenabil(…) Conform unor acorduri interguvernamentale, România are dreptul să intre cu structurile sale de forţă în Moldova pentru menţinerea «ordinii constituţionale»”.

Pervîi kanal şi Tiras.ru nu oferă mai multe detalii despre documentele semnate, care ar permite o eventuală „intrare a trupelor române în Moldova”.

Doi foşti miniştri ai apărării, Vitalie Marinuţa şi Viorel Cibotaru, au declarat pentru Asociaţia Presei Independente (API) că nu există acorduri cu asemenea conţinut semnate între guvernele Republicii Moldova şi României. „Este un fals. Noi avem un acord nou de cooperare în domeniul militar, din 2012, însă el nu prevede astfel de acţiuni. În acel acord au fost trasate doar aspectele de cooperare militară: planificarea apărării, resursele umane, medicina militară, informaţii militare şi operaţiuni de menţinere a păcii”, a spus Vitalie Marinuţa. „Nu exista astfel de documente, este o speculaţie ieftină, o interpretare perversă a conţinutului parteneriatelor noastre de securitate şi apărare cu NATO, SUA sau România, care nu ies dintr-un cadru-standard clasic pentru acest fel de acorduri”, a menţionat, la rândul său, Viorel Cibotaru

Cert e însă că Moscova e cu ochii pe Chişinău. Vladimir Putin a discutat „în detaliu” la Moscova cu membrii Consiliul de Securitate al Rusiei despre „situaţia politică gravă în continuă escaladare” din Republica Moldova, potrivit unui comunicat al Kremlinului. În schimb, o poziţie de la Bucureşti întârzie să apară. Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a analizat paşii făcuţi de Moscova şi avertizează puterea de la Bucureşti că neimplicarea în problemele cu care se confruntă Republica Moldova ar putea duce la eventuale surprize neplăcute. Săptămâna trecută, noul premier şi-a anunţat vizita la Bucureşti, fapt care a întărit şi mai mult furia protestatarilor. Practic, România trebuie să aleagă între două rele: o guvernare coruptă, submediocră, care nu mai are susţinerea oamenilor, sau alegeri anticipate, cu riscul pierderii majorităţii parlamentare pro-europene.

În acest context, destul de dificilă se va dovedi, în martie, şi alegerea unui nou preşedinte al Republicii Moldova, cu 61 de mandate (la învestirea guvernului Filip au fost 57), de fiecare dată în trecut apărând crize politice prelungite. Specialiştii susţin că statul de peste Prut va trece printr-o criză de funcţionare gravisimă, fiind la limita colapsului economic şi politic. E posibil să asistăm curând la instalarea haosului.

Această ţară săracă cu 3,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, traversează o criză politică de la descoperirea în aprilie anul trecut a unei imense fraude financiare: dispariţia din sistemul bancar a peste un miliard de dolari, ceea ce echivalează cu 15% din produsul intern brut al Republicii Moldova, notează agenţia de ştiri AFP. 

Acest scandal, care a declanşat primele manifestaţii de amploare, a dus la arestarea în octombrie 2015 a fostului prim-ministru Vlad Filat, suspectat că a deturnat 250 de milioane de dolari. Desemnarea miercurea trecută a unui nou guvern, al treilea în mai puţin de un an, nu a făcut decât să alimenteze mişcările de protest. Imediat după acest moment, protestatarii au încercat să intre în clădirea parlamentului pentru a întrerupe ceremonia de învestitură a guvernului, ceea ce a determinat Uniunea Europeană să lanseze un apel la calm.  78% din populaţia acestei ţări este de naţionalitate română, iar minorităţile rusă şi ucraineană reprezintă circa 14%. Cu toate acestea, la manifestaţiile recente au fost alături la proteste pro-europeni şi pro-ruşi, de dreapta cât şi de stânga, toţi acuzând majoritatea actuală că foloseşte retorica pro-europeană pentru a-şi camufla corupţia.

Povestea împrumutului de 150 de milioane de euro

Noul ministru al Economiei din Republica Moldova este, practic, sigur că România va oferi Republicii Moldova împrumutul de 150 de milioane de euro, respins anterior de preşedintele Klaus Iohannis.

„O să aflăm exact după vizita de mâine a prim-ministrului Filip la Bucureşti. Presupunem că va fi o reacţie pozitivă şi promptă din partea României. Pentru prima tranşă, acordul cu România nu prevede condiţia unei misiuni FMI la Chişinău”, a menţionat Octavian Calmâc în cadrul unei conferinţe pe care a convocat-o pentru a vorbi despre priorităţile pentru următoarele 100 de zile de mandat.

Amintim că Legea pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova a fost semnată la Chişinău pe 7 octombrie 2015. Legea prevede asistenţa financiară rambursabilă din partea României acordată Republicii Moldova pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat, iar împrumutul se acordă în maxim trei tranşe, scadenţa fiecăreia dintre acestea fiind de maxim cinci ani. La începutul lunii noiembrie a anului trecut, preşedintele României a refuzat să promulge legea şi a cerut reexaminarea acesteia, considerând că „aceasta nu este oportună, deoarece la Chişinău nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi a respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de Asociere cu UE”.

De menţionat că acordarea împrumutului de 150 de milioane a stârnit controverse chiar din faşă. În timp ce experţii economici de la Bucureşti spuneau că România nu dispune de resurse pentru a acorda aceşti bani Republicii Moldova, unii politicieni afirmau că împrumutul nu poate fi acordat atât timp cât Republica Moldova nu are un program cu FMI. Totodată, unele voci au pus la îndoială faptul că banii vor ajunge la destinaţie, atenţionând că cele 150 de milioane „ar putea ajunge în buzunarul oligarhului cu apucături de racket, Plahotniuc”.

Cine e oligarhul Plahotniuc?

Vlad Plahotniuc a fost vizat de o anchetă a autorităţilor din România pentru utilizarea unei identităţi false. Asta după ce în perioada noiembrie 2009 - mai 2011, liderul Partidului Democrat a folosit pe teritoriul Republicii Moldova  numele Vladimir Plahotniuc, iar pe teritoriul României,  numele Vlad Ulinici şi Vladimir Ulinici.

După câteva luni de cercetări, procurorul care s-a ocupat de acest caz a clasat dosarul pe motiv că infracţiunea cu pricina, ce se pedepseşte penal în România, nu este prevăzută în legislaţia penală a Republicii Moldova.

În 2012 s-a aflat că Plahotniuc ar fi fost monitorizat de Interpol, pentru presupuse activităţi de „asociere la grupuri criminale, crimă organizată şi spălare de bani”.

Este catalogat drept oligarh, fiind acuzat de implicarea în mai multe infracţiuni. Lui Plahotniuc i se aduc şi învinuiri de trafic de influenţă asupra întregii clase politice moldoveneşti, considerându-se vinovat de criza politică din Republica Moldova, stagnarea dezvoltării economice, a reformelor în justiţie, a integrării europene etc. În particular, acesta a fost poreclit „păpuşarul”.

În iunie 2015, fostul premier Ion Sturza a declarat, în cadrul unei emisiuni politice televizate, că „Republica Moldova este un stat capturat, şi este controlată de Plahotniuc, iar lucrurile în ţară s-ar putea degrada şi mai mult”.