Bairam cu legea

Pentru unii masca e obligatorie în spații închise și deschise, pentru alții nu. Unii au liber la nunți și botezuri, deși rata de infectare este de peste 10 la mia de locuitori, alții nu, cu toate că rata de infectare e mai mică. În unele localități, cei care au trecut prin boală sunt exceptați de la obligativitatea completării declarației pentru a ieși din casă, în alte localități nu.  Aceleași legi, același virus, aceeași țară, măsuri diferite.

București. Rată de infectare de aproape 15 la mia de locuitori. Lunea trecută, când rata de infectare nu ajunsese încă la 13 la mia de locuitori, Comitetul municipiului București pentru Situații de Urgență a luat o serie de măsuri. Printre altele, se instituie obligativitatea purtării măștii de protecție în toate spațiile publice închise și deschise, cu câteva excepții, și carantina de noapte. Și aici sunt exceptați de la obligația completării declarației cei vacci­nați sau cei trecuți prin boală.
Interesant este că nunțile și botezurile nu sunt interzise: „Se permite organizarea de evenimente private (nunţi, botezuri) cu participarea persoanelor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, dar nu mai mult de 200 de persoane, în interior sau în exterior. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2”, se arată în hotărâre.
De altfel, Hotărârea CNSU 76/30.09.2021 permite și în locali­tă­țile în care rata de infectare trece de 6 la mia de locuitori desfă­șu­rarea activităților în regim aproape normal (doar cu reducerea capa­cității), inclusiv organizarea de evenimente private. Cu toate acestea, în virtutea dreptului comitetelor județene pentru situații de ur­gență de a aplica măsuri în funcție de specificul local, s-a ajuns la o chestiune cel puțin ciudată: în localități cu rata de infectare mult mai mică decât în capitală, măsurile aplicate sunt mult mai dure.
De exemplu, în localitățile mara­mureșene carantinate până acum prin decizia Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cum ar fi Recea, Groși, Giulești, Rona de Jos etc., trecerea prin boală nu mai constituie excepție de la interzicerea deplasării în afara locuinței, ci doar cei vaccinați sunt scutiți de la completarea declarației pe propria răspundere privind motivul deplasării sau obținerea adeverinței de la angajator.
Culmea, exact deodată cu publicarea ordinului care instituie carantina în comuna Rona de Sus și care din nou omite excepția de la restricții pentru cei trecuți prin boală, este publicat în Monitorul Oficial și Ordinul 7692 care instituie măsura carantinării mai multor comune din județul Mehedinți. În cazul lor, prima excepție de la interzicerea circulației în afara lo­cuinței între orele 5-20 este pentru „deplasarea persoanelor vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 şi pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare care fac dovada îndeplinirii acestei condiții prin intermediul certificatului de vaccinare sau certificatului digital al Uniunii Europene privind COVID-19 sau persoanelor care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2 prin prezentarea documentului care atestă trecerea prin boală”.
Și în hotărârile adoptate de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj se ia în considerare, la excepții, trecerea prin boală. Numai în Maramureș cei trecuți prin boală nu au imunitate?
Mai mult, în toate localitățile mara­mu­reșene carantinate evenimentele private sunt interzise. Așa s-a ajuns la situații penibile, în care o nuntă organizată în comuna Recea a fost oprită cu mascații. Anga­jații restaurantului Romanița au protestat împotriva măsurii, arătând că se află în pragul falimentului, din cauză că statul nu îi lasă să muncească.
Mai mult, în localitățile carantinate din Maramureș, din nou, cre­dincioșii sunt obligați să stea afară dacă vor să participe la Sfânta Liturghie. În schimb, în alte județene, cum ar fi Mehedinți, în localitățile carantinate se permite desfășurarea slujbelor religioase în mod normal, doar cu respectarea distanței de 4 m pentru fiecare participant.
În ultima localitate maramureșeană intrată în carantină, este interzisă din nou și activitatea restaurantelor și cafenelelor, atât în interior, cât și în exterior, de asemenea toate evenimentele culturale și sportive.  În București, deși rata de infectare este mai mare, aceste activități se pot desfășura: „Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfășoară activități de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, în interiorul clădirilor, precum şi la terase este permisă până la 50% din capacitatea maximă a spațiului în intervalul orar 5.00 – 24.00. Participarea este permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu virusul SARS-CoV-2.

Activitatea restaurantelor şi a cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau altor unități de cazare, precum şi la terasele acestora este permisă, până la capacitatea maximă a spațiului, în intervalul orar 5.00 – 2.00, doar pentru persoanele cazate în cadrul acestor unități”, se arată în hotărârea Comitetului pentru Situații de Ur­gență a municipiului București.

Cine le explică românilor aceste neconcordanțe? De ce e virusul mai periculos în Maramureș, decât în Mehedinți? Și de ce bucureștenii sau clujenii trecuți prin boală beneficiază de excepții, iar mara­mu­re­șenii nu? Întrebările sunt, evi­­dent, retorice.