Lasata SECU-lui

GAZETA va prezinta prima lista a securistilor maramureseni

Au trecut 14 ani de la evenimentele din 1989, dar inca nu s-au aflat numele tortionarilor, ”teroristilor” decembristi, sau a membrilor fostei politii politice. CNSAS-ul, dependent de dosarele furnizate cu taraita de catre Arhivele SRI, s-a blocat. Acesta a fost motivul pentru care a demarat un program independent de cercetare. GAZETA contribuie la demascarea securistilor maramureseni.

Cunoscuta sub denumirea de Securitate, principala institutie a politiei politice din Romania a fost infiintata in 30 august 1948 sub numele de Directia Generala a Securitatii Poporului. Organizata initial pe 10 Directii, Securitatea a fost restructurata in 1951 (largindu-se la 12 Directii), apoi in 1956 (cand existau 9 Directii si 6 Servicii) si finalmente in 1973 (devenind un conglomerat compus din sase Directii si cinci Unitati Speciale). Proiectul “Demascarea”

Cercetarea dosarelor securistilor de catre Consiliul National al Studierii Arhivelor Securitatii (CNSAS) este ingreunata de ritmul de “aprovizionare cu materie prima”. Aceasta e cauza pentru care Institutul Roman de Istorie Recenta, Fundatia “Gheorghe Ursu” si Asezamantul Cultural “Academia Catavencu” au demarat un program independent de cercetare privind cadrele fostei Securitati (1948-1989). In sprijinul acestui proiect, GAZETA de Maramures a inceput demersul strangerii de date despre fostii membri ai politiei politice. Toti cititorii care au avut de-a face cu Securitatea si cunosc nume sau informatii despre fostii ofiteri ai institutiei sunt rugati sa contacteze redactia noastra (asiguram discretia totala). Listele vor fi publicate in paginile saptamanalului nostru, de unde vor fi preluate si de saptamanalul ”Academia Catavencu”. Probabil asa se va afla cine au fost ”baietii cu ochii albastri” si vor putea fi smulsi din secretomania demna de vremurile stalinismului. Vom putea afla cine dintre cei ce vor candida pe listele electorale sunt pasibili sa cada sub incidenta punctului 8 al Declaratiei de la Timisoara. Este timpul Adevarului. Cine au fost securistii, adica angajatii cooperativei ”Ochiul si urechea”? Pornim!

Lista A - Maramures

1) Bank - in 1953 era locotenent, sef Raion Securitate Targu Lapus.
2) Bob Ioan - locotenent colonel IJMI Maramures, serviciul 1, informatii interne (antidizidenti) 1980-1985. Serviciul 1 monitoriza si nemultumirile minerilor din judet, informa pe primul secretar despre liderii acestora care erau in atentia organelor de securitate ca potrivnici oranduirii socialiste. Masurile preventive luate de catre conducerea de partid a judetului erau concretizate prin mutarea “turbulentilor” in alte bazine miniere din tara sub acoperirea intereselor de serviciu. Serviciul 1 s-a extins prin crearea a doua compartimente: 1A (dizidenti romani) si 1B (minoritatile maghiara si ucraineana). Ofiterii serviciului supravegheau problema “Eterul” (ascultatori si colportori de informatii ai posturilor de radio straine), probleme culte-secte (erau vizati preotii reformati, romano-catolici si pastorii sectelor religioase) etc.
3) Bretfelean Valentin Constantin - fost ofiter de securitate. Pana in septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus sectia SRI Maramures. Demis si trimis in fata Consiliului de Judecata al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele institutiei. Pana in prezent, nu s-a pronuntat vreo sanctiune impotriva sa.
4) Costin - locotenent major la Securitatea Baia Mare, atestat ca atare in 1958.
5) Davidenko – in 1949 era maior NKVD, sef trupe Maramures. A anihilat banda Popsa-Popsor.
6) Farcas Nicodim - fost ofiter de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locotenent colonel, subaltern al colonelului Moldovan Gheorghe in cadrul sectiei SRI Maramures. A fost semnalat ca furniza PUNR informatii din interiorul serviciului.
7) Frindt Iuliu – in 1973 era maior in Inspectoratul Judetean de Securitate Maramures. Numele sau apare intr-o nota informativa din 30 august 1973 despre vizita lui Bodiu Anatolie la Bucuresti. 8) Gherman Ioan – in 1973 era maior, sef serviciu III in Inspectoratul Judetean de Securitate Maramures. O nota de raport semnata de Gherman, datata 19 august 1973, consemna: “Cu aprobarea tov. Mr. Gherman Ioan – seful serviciului, la 17.08.1973 am efectuat contactarea lui Bodiu Anatolie, care este lucrat prin dosar de urmarire informativa”.
9) Goran Gheorghe – colonel, fost sef al Securitatii Maramures. In anul 1977 era maior in Directia Cercetari Penale. In perioada 1981-1985 a fost loctiitorul sefului Securitatii Maramures, apoi, in 1985 locotenent-colonel Goran Gheorghe a fost numit seful Securitatii Maramures. Din 1986, a fost seful Securitatii municipiului Bucuresti (avea grad de colonel), pozitie pe care o ocupa si in 1989. Datele sunt desprinse din documentul din 13 noiembrie 1988, dosar Filip Iulius. In 5 aprilie 1977 ii ia o declaratie lui Paul Goma. La 20 martie semna o nota in care afirma: “Cu ocazia recentei convocari de invatamant profesional, toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri in problema Eterul si in cadrul dezbaterilor s-a constatat ca prevederile acestuia au fost insusite in bune conditiuni.” La 13 noiembrie 1988, in dosarul de urmarire informativa a lui Filip Iulius, Goran semna nota: “In cadrul actiunii Petarda, va rugam sa ne comunicati cat mai urgent posibil cum este cunoscut de catre dumneavoastra numitul Filip Iulius”. Astazi, Gheorghe Goran este la fel de “discret”, retragandu-se din prim-planul activitatilor publice. Enigmatica sa specializare (“disparitia”) a fost consemnata si in Raportul SRI privind Revolutia din decembrie: “Dupa cum o necunoscuta mai staruie si in ceea ce-l priveste pe fostul sef al Securitatii Municipiului Bucuresti, col. (r.) Goran Gheorghe, care, in cursul noptii de 21-22 decembrie 1989, a parasit unitatea fara sa dea nici un fel de ordin si fara sa anunte cine il inlocuia la comanda, reaparand abia dupa 25 decembrie 1989, cand deja situatia incepuse sa se stabilizeze.” Dupa audierile de la CNSAS, Goran a sustinut ca nu a facut politie politica si “nu a dat nimanui nici o palma”. Ideea a fost reiterata in contestatia pe care a depus-o la CNSAS, in care a adus argumentul ca “doar executa niste ordine”. A omis sa spuna ca in urma acelor ordine au fost bagati oameni in inchisoare (cum a fost cazul lui Dumitru Iuga, care a descoperit numele lui Goran pe un raport in care acesta “recomanda” sa fie arestat, sau cazul scriitorului Paul Goma, anchetat de acelasi Goran).
10) Hoblea Pavel – maior, sef al Serviciului III al Inspectoratului Judetean de Securitate Maramures. In data de 20 martie 1985 semna o nota referitoare la convocarea de invatamant profesional, unde toti ofiterii de contraspionaj au restudiat programul de masuri in problema “Eterul”, prevederile programului fiind insusite. In problema “Eterul”, judetul Maramures se confrunta cu un mare numar de persoane care ascultau si dezbateau stirile postului de radio “Europa Libera”. Hoblea a condus munca de contraspionaj din judet “cu rezultate bune pe linia recrutarii de surse din randurile minoritatii ucrainiene”, surse preluate de CIE si trimise in misiuni acoperite in RSS Ucraina.
11) Hotea Petru – locotenent major in Inspectoratul Judetean de Securitate Maramures. In 19 mai 1972 semna o nota informativa referitoare la activitatea profesionala a lui Bodiu Anatolie.
12) Hrin Vasile – colonel Inspectoratul de Securitate Maramures, fost cumnat al vicepresedintei tribunalului Maramures (Mariana Iancu), actualmente pensionar, activ in reprimarea razmeritei de la Petrova din ianuarie 1989. Atunci, localnicii au protestat deschis contra proiectului ceausist de contopire a comunei lor cu invecinata Leordina. Conflictul spontan deschis a fost instrumentat in prima faza de securistul Hrin, apoi de prim-secretarul judetean, Vasile Barbulet. Miscarea a fost domolita pe parcursul a 24 de ore. Alta razmerita spontana s-a inregistrat in comuna Vadu Izei, in anul 1988. De acea data, mobilul conflictului a fost dat de intentia autoritatilor de cartelizare a painii, masura care nu s-a mai materializat ulterior.
13) Ivan – colonel, fost sef Serviciu 1 la Securitatea Salaj. Dupa Revolutie a ajuns seful SRI Maramures pentru o scurta perioada.
14) Marian (?) – capitan Securitate Baia Mare, decedat la mijlocul deceniului IX in urma unui suspect accident rutier.
15) Miclea Iosif Mircea - fost ofiter de securitate, in prezent locotenent colonel, seful sectiei SRI Maramures.
16) Mira Victor (decedat) – colonel. Sef Serviciu 1, IJ Maramures, 1985-1987.
17) Moldovan Gheorghe - fost colonel de securitate, recuperat de SRI. In prima jumatate a anilor ‘90, a fost numit sef al sectiei SRI Maramures. Destituit pentru ascultarea ilegala a telefoanelor unor lideri locali ai UDMR, a pretins ca ar fi executat operatiunea din ordinul lui Virgil Magureanu, insa nu a prezentat nici o proba in acest sens. Condamnat, cu suspendarea executarii pedepsei.
18) Muresan - capitan Securitate Baia Mare, 1953.
19) Musca Mihai – inspector Departamentul Culte Maramures, facea legatura directa intre judet si Ministerul Cultelor. Se ocupa cu “coordonarea” preotilor si facea presiuni asupra acestora pentru a colabora cu Securitatea.
20) Pop Viorel - fost ofiter de securitate, reciclat in SRI sub gradul de locotenent colonel. Subaltern al lui Gheorghe Moldovan in cadrul Sectiei SRI Maramures. A fost semnalat ca furniza PUNR informatii din interiorul serviciului. A avut o activitate profesionala mediocra.
21) Santa (?) – colonel Securitate Baia Mare, actualmente pensionar

Sighetul ”securizat”

In Sighetu Marmatiei, in prima perioada a existentei Securitatii, a existat un puternic nucleu al temutei institutii. In anii ‘50, in orasul-capitala a Maramuresului istoric erau zeci de ofiteri si subofiteri. Apoi, numarul acestora s-a diminuat, in anul 1989 mai erau doar vreo 12-15 cadre. Estimam ca numarul securistilor care au activat in Sighet, intr-o perioada sau alta, a fost de cel putin 100 de persoane.

Lista A - Sighet

1) Ardelean Vasile - subofiter securitate, sectia ”bande”, in anii 1950, suspectat de uz de arma (mai clar, ca ar fi impuscat partizani sau alti oponenti ai regimului).
2) Banc Iosif - maior, comandant al Securitatii Sighet, in anii ‘60-’70.
3) Berinde Mihai - ofiter superior la Securitatea Sighet, pana in 1989.
4) Big Vasile - maior contrainformatii la Securitatea Sighet, pana in 1989, s-a ocupat si de sectorul ”secte religioase”.
5) Costiuc - maior la Securitatea Sighet pana in 1989.
7) Danciu - subofiter Securitate Sighet, pana in 1989.
8) Eleches Stefan - ofiter Securitate Sighet, anii ‘50-’70, activ in actiunile de colectivizare fortata, suspect de uz de arma.
9) Foica - subofiter auto Securitate Sighet, anii ‘60-’80.
10) Foica - fiul primului, subofiter auto Securitate Sighet, pana in 1989.
11) Grijac Nicolae - colonel la Securitatea Sighet, sectorul ”secte”, anii ‘70-1989, unul dintre cei mai duri securisti sigheteni ai epocii Ceausescu.
12) Hotea Gheorghe - ofiter inferior Securitate Sighet, pana in 1989, sectorul ”Straini”.
13) Iuga - ofiter inferior la Securitatea Sighet pana in 1989, ulterior in Jandarmerie, acum rezervist.
14) Izrail Zoltan - capitan si apoi ofiter superior la Securitatea Sighet, in anii ‘60-’70. A detinut functia de comandant al unitatii, pentru doi ani de zile, inainte de Iosif Banc.
15) Kaufmann Adalbert - locotenent de Securitate, pare-se primul comandant al Securitatii Sighet, atestat ca atare in 1949, ulterior emigrat in SUA. El a ucis un taran maramuresean, inca in 1945, imbracat pe atunci in uniforma Armatei Rosii, in timpul episodului de enclavizare a Maramuresului, petrecut sub comanda odiosului aventurier ucrainean Odoviciuc.
16) Matiu Pavel - ofiter superior la Securitatea Sighet, anii ‘60-’70, activ in represiunea oponentilor la colectivizarea din 1962.
17) Medrut Manoil Cornel - colonel, comandantul Securitatii Sighet din anii ‘70 si pana in 1989, acum pensionar.
18) Medve - cadru activ in Securitatea Sighet, in anii ‘60.
19) Mezei Gheorghe - ofiter la Securitatea Sighet, in ”gloriosii” ani ‘50, suspect de uz de arma.
20) Mihai Mihai (Vasile?) - maior de contrainformatii la Securitatea Sighet, decedat intr-un accident dubios de vanatoare la inceputul anilor ‘80.
21) Morcovescu - ofiter superior la Securitatea Sighet in anii ‘60-’70, activ in ”munca” de colectivizare fortata din 1962, impreuna cu Matiu si Banc, apoi in contrainformatii.
22) Muresan - capitan la Securitatea din Baia Mare, atestat ca atare in 1953.
23) Muresan - maior la Securitatea Sighet, atestat ca atare in 1975.
24) Pop Vasile - subofiter la Securitatea Sighet, in perioada lui G.G. Dej, suspect de uz de arma.
25) Popovici - subofiter la Securitatea Sighet, in anii ‘50.
26) Popovici - subofiter auto la Securitatea Sighet, pana in 1989.
27) Radu - ofiter inferior apoi maior la Securitatea Sighet, pana in 1989.
28) Rusu - ofiter superior la Securitatea Sighet, in anii ‘70.
29) Siling - locotenent la Securitatea Targu Lapus, atestat ca atare in 1958.
30) Szatmari Alexandru - ofiterul politic al Penitenciarului Sighet, intre anii 1953-1955. A avut gradul de locotenent major in contrainformatiile de Securitate. Pe timpul supravegherii sale au murit Iuliu Maniu si multi alti oponenti ai regimului. Ulterior, a exercitat o functie in Cultura socialista (cea de director al Cinematografului ”Muncitoresc” din Sighet), pozitie ”mostenita” de la colegul sau de arme, Vasile Ciolpan. Szatmari sustine ca detine, spre vanzare, palaria lui Iuliu Maniu, precum si alte obiecte care au apartinut marilor demnitari ucisi in inchisoarea sigheteana. La Penitenciarul Sighet au mai activat (intre 1950-1955) inca patru ofiteri de securitate, ale caror nume au ramas necunoscute (pentru ca arhivele epocii sunt incomplete). S-au pastrat doar poreclele sub care au fost cunoscuti de detinuti: Mutul, Tebece-ul, Gorila si Martel (ultima porecla pare sa fi apartinut chiar lui Szatmari).
31) Sofinet Ion - sef (?) al Securitatii Sighet, in anii ‘50.
32) Stern - capitan la Securitatea Sighet, sectia ”bande” in anii 1949-1950, ulterior acestei date, posibil comandant al structurii. Suspect de uz de arma.
33) Tivadar Vasile - ofiter Securitate Sighet, sectia ”bande”, in anii ‘50. Suspect de uz de arma.
34) Vancea - ofiter inferior la Securitatea Sighet, pana in 1989.
Listele prezentate de GAZETA au fost alcatuite cu sprijinul fostilor anchetati, detinuti politici, istorici specializati pe perioada comunista, informatiilor aparute in precedentele liste (cunoscute sub denumirea “Armaghedon”), dar si cu nemijlocitul aport al catorva fosti securisti si informatori ai Securitatii. Asa cum am specificat, aceasta este doar prima lista. Demersul GAZETEI va continua, pentru a se face lumina.
Cititi-ne!

Cum se desfasurau perchezitiile?

La 3 noiembrie 1966, “anchetatorul penal de securitate” (nenominalizat) de la Securitatea Sighet emite ordonanta de perchezitie nr. 46. Pe 4 noiembrie, la domiciliul lui Ivanciuc Cornel din Sighet, se prezinta maiorul Matiu Pavel si capitanul Eleches Stefan, care “gasesc si ridica urmatoarele: 23 de caiete de cantari, caiete cu poezii crestine, caiete de muzica cu cantece religioase si reviste Farul Mantuirii, Farul Crestin, Prietenul, Indrumatorul Crestin Baptist, apoi carti si brosuri religioase si o carte de muzica in limba maghiara”. Laborioasa activitate a celor care garantau securitatea Republicii Socialiste Romania, in fata dusmanului imperialist! Aceasta a fost prima din cele trei perchezitii la care a fost supus Ivanciuc Cornel, membru al bisericii baptiste din Sighet, cetatean roman supus mai multor anchete penale, banuit de trafic cu material religios si propaganda religioasa. Asta cu toate ca incepand din 1948 si pana in 1989, in toate guvernarile comuniste si sub ambele Constitutii, religia baptista a fost recunoscuta de lege. Cand la ultima perchezitie, cea din 1977, Ivanciuc a ripostat in fata securistului Grijac: “Ceea ce fac este garantat de Constitutie”, numitul ofiter i-a ripostat brutal: “Iti dau cu Constitutia in cap!” Ofiterul Grijac traieste si azi in Sighet, bine mersi si pensionar al statului roman. Ivanciuc Cornel a decedat in 1991.

Inchizitorul Ciolpan

Vasile Ciolpan, desi ”doar” militian, merita mentionat pe considerentul ca a fost primul comandant al penitenciarului Sighet (intre anii 1950-1955). Fost lemnar si luptator in divizia ”Tudor Vladimirescu” (trecut la vatra ca soldat, facut peste noapte plutonier major si apoi locotenent), Ciolpan a devenit celebru prin cinismul sau. Trecut in rezerva prin 1958, a fost director al cinematografului din Sighet, functionar al primariei, iar spre final a administrat un stand de tir sportiv, plasat in buricul targului. Pensionarul ”venerabil” a fost ridicat in grad dupa 1989 (in 1991 la capitan, iar in 1995 la maior - prin concursul ”tovarasilor”). In 1997 a fost decorat de presedintele de trista amintire, Emil Constantinescu, gafa de proportii apocaliptice. Astazi, batranul Ciolpan traieste retras la marginea Sighetului, ca un fericit beneficiar al unei pensii cumulate (de veteran de razboi, fost ofiter de militie si fost angajat civil). Nu recunoaste nici mort ca sub comenanda sa detinutii ar fi murit din cauza conditiilor sinistre de incarcerare.

Cazul Ivan

Un caz deosebit este cel al locotenent-colonelului Ivan, loctiitor sef Serviciu Judiciar – Compartiment Omoruri, Militia Baia Mare. A fost in atentia organelor de contrainformatii militare (locotenent-colonel Miron Dina) ca suspect de legaturi cu atasatul cultural al URSS la Bucuresti. Ulterior s-a dovedit ca era loial statului. In cursul lunii septembrie 1989, Ivan a raportat ca a descoperit planul unei lovituri de stat cu sprijin sovietic in Romania, plan ce viza aducerea in fruntea tarii a unor activisti PCR si generali de armata scoliti la Moscova. S-a incercat racolarea lui Ivan la planul de lovitura de stat. In urma refuzului acestuia si a pronuntarii sale ca-i va raporta lui Ceausescu planul conspiratorilor de extractie sovietica, a fost lichidat de GRU in ziua urmatoare. A decedat in urma unui atentat cu explozibil minier. Numele atentatorilor n-a fost aflat nici azi.

Catalin Vischi, Teofil Ivanciuc